Monitorul Oficial nr. 0402 din 15 mai 2020
Legea nr. 55 din 2020 definește la modul general noțiunea de stare de alertă, și instituie responsabilități pe durata acestei stări de alertă.
Potrivit art. 2 alin.(1) , starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii.
De asemenea, prin această lege sunt adoptate măsuri punctuale aplicabile în România în această perioadă de stare de alertă. În afara acestor măsuri privind starea de alertă, Legea nr. 55/2020 aduce mai multe modificări în domeniul financiar contabil și fiscal.
Valabilitatea documentelor eliberate de instituţiile şi autorităţile publice, precum şi de entităţile private autorizate conform legii se menţine pe toată perioada stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestei stări, cu excepția unor dovezi înlocuitoare ale permiselor de conducere - cu drept de circulație.
Legea nr.55/2020 stabilește unele măsuri sectoriale astfel:
- 1. Domeniul economic
Pe durata stării de alertă se poate suspenda consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora. Poate fi permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu se consumă în spaţiile comune de servire a mesei, cu excepţia teraselor unde se respectă măsurile de protecţie sanitară.
Pe durata stării de alertă se pot suspenda activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, cu acordul CNSSU, cu excepția centrelor comerciale mici, de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incintă de sub 500 mp fiecare.
Sunt permise următoarele activităţi comerciale:
a) vânzarea produselor electronice şi electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliul/sediul cumpărătorului;
b) activitatea desfăşurată de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei şi este întreruptă comunicarea cu restul complexului;
c) activitatea desfăşurată de către magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curăţătorii de haine şi centrele de îngrijire personală, precum şi vânzarea produselor şi serviciilor de optică medicală.
Personalul care desfăşoară aceste activități are obligaţia de a purta în permanenţă mască ce va fi schimbată la un interval de cel mult 4 ore, iar operatorul economic va asigura măşti pentru aceştia, precum şi soluţii de dezinfecţie a mâinilor în zona de acces în incintă. Purtarea măştilor de protecţie de către client şi respectarea normelor de distanţare la case de marcat sunt obligatorii.
- 2. Domeniul sănătății
Pe durata stării de alertă, posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, inclusiv funcţiile publice de execuţie şi conducere, pot fi ocupate de funcţionari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs. Numirea se face prin ordin al ministrului sănătăţii şi încetează de drept în cel mult 30 de zile de la data încetării stării de alertă.
Pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu de natură a pune în pericol persoanele şi măsurile de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, pot fi suspendate din funcţii persoanele cu funcţii de conducere. Posturile devenite astfel vacante temporar pot fi ocupate de funcţionari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs, prin ordin al ministrului sănătăţii. Suspendarea din funcţie şi numirea dispuse în aceste condiții încetează de drept la încetarea stării de alertă.
Pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne se poate institui:
|
|
a) obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă;
b) obligativitatea organizării activităţii instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor, astfel încât să se asigure la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori. Pentru personalul propriu triajul epidemiologic constă în măsurarea temperaturii prin termometru noncontact, iar pentru vizitatori triajul se realizează prin măsurarea temperaturii.
- 3. Domeniul muncii şi protecţiei sociale
Pe durata stării de alertă:
- în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19 pot dispune - detaşarea cu acordul prealabil al angajatului şi al angajatorului care detaşează, cu condiţia ca angajatorul la care se face detaşarea să fie din acelaşi domeniu de activitate; - întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii pentru personalul propriu;
- angajatorul poate dispune, cu consimţământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuţiilor acestuia;
- Valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pe durata stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia. Părţile au obligaţia iniţierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă.
- angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de 3 ore;
- pentru angajaţii din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea unor lucrări sau sarcini de serviciu urgente, în legătură cu prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă, indiferent de natura atribuţiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecţie a angajatului.
Prevederile OUG nr. 30/2020 se aplică în continuare, fără întrerupere, de la data încetării stării de urgenţă instituite prin decret, pentru toate domeniile de activitate în care se menţin restricţii, până la ridicarea acestora, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020.
Instituţiile şi autorităţile publice pot angaja personal fără concurs, în funcţie de nevoile determinate de prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă şi exclusiv pentru activităţi legate de aceasta, pentru o durată determinată, ce nu poate depăşi 30 de zile de la data încetării stării de alertă.
Prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, se aplică până la finalizarea cursurilor anului şcolar.
Pe durata stării de alertă se interzice declararea, declanşarea sau desfăşurarea conflictelor colective de muncă în unităţile sistemului energetic naţional, în unităţile operative de la sectoarele nucleare, în unităţile cu foc continuu, în unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.
În cazul personalului încadrat în unităţi sanitare, de asistenţă socială, de asistenţă medico-socială şi în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, termenele de preaviz nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de alertă.
- Domeniul transporturilor şi infrastructurii
Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier, aerian, feroviar, naval.
- Domeniul educaţiei şi cercetării
Pe durata stării de alertă, activităţile didactice ce impun prezenţa fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor, elevilor şi studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ se pot suspenda, la propunerea CNSSU, prin ordin comun al ministrului. Durata suspendării poate depăşi durata stării de alertă, în funcţie de perioada rămasă din anul şcolar şi de stadiul procesului de învăţământ.
Până la eliminarea restricţiilor privind adunările publice de către autorităţile de resort, unităţile de învăţământ preuniversitar organizează activităţi din planurile de învăţământ şi în mediul online.
În situaţia în care activităţile nu pot fi desfăşurate și în mediul online pentru a asigura accesul egal la educaţie, inspectoratele şcolare/ şi unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia să asigure resursele educaţionale pentru elevii care nu au acces la tehnologie, în conformitate cu instrucţiunile ministrului.
Pe perioada stării de alertă, precum şi pe tot parcursul anului universitar 2019-2020, instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, în baza autonomiei universitare cu respectarea calităţii actului didactic, pot utiliza metode didactice alternative predare-învăţare- evaluare, în format online. De asemenea, se pot desfăşura online şi examenele de finalizare a studiilor de licenţă, de masterat sau a programelor de studii postuniversitare, susţinerea tezelor de doctorat, susţinerea tezelor de abilitare.
În unităţile de învăţământ preuniversitar, cu avizul CNSSU, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii, se stabilesc măsuri pentru desfăşurarea activităţilor de pregătire în vederea susţinerii examenelor naţionale şi de certificare a competenţelor profesionale, care presupun interacţiunea "faţă în faţă", în condiţii de protecţie sanitară.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării are obligaţia de a asigura elevilor şi personalului didactic şi nedidactic implicat numărul necesar de măşti de protecţie ce vor fi purtate obligatoriu în spaţiile închise din incinta unităţilor de învăţământ.
- Domeniul tineretului şi sportului
Activităţile de pregătire fizică în cadrul structurilor sportive, constând în cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul României, precum şi accesul la bazele sportive sau spaţiile în care se desfăşoară activităţi sportive se vor desfăşura în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii, pe baza hotărârii CNSSU.
Pe durata stării de alertă autorităţile locale au obligaţia să asigure accesul cetăţenilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive în aer liber cu acordul CNSSU în parcurile localităţilor şi pe terenurile de sport ale instituţiilor aflate în administrare.
- Domeniul culturii şi cultelor
Activitatea instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, a centrelor şi/sau a căminelor culturale şi a altor instituţii de cultură, precum şi evenimentele culturale în aer liber şi festivalurile publice şi private se vor putea desfăşura potrivit unor regulamente ce prevăd măsuri de protecţie sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii.
- Măsuri în domeniul insolvenţei
Debitorul aflat în stare de insolvenţă la data intrării în vigoare a prezentei legi, sau care ajunge în stare de insolvenţă poate, pe durata stării de alertă, să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014, fără a avea însă obligaţia de a introduce această cerere. La cererea adresată tribunalului va fi ataşată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenţia de deschidere a procedurii insolvenţei.
La încetarea stării de alertă, începe să curgă termenul de 30 de zile în care debitorul aflat în stare de insolvenţă este obligat să adreseze tribunalului.
În cazul debitorilor care şi-au întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al măsurilor adoptate pe perioada stării de urgenţă de autorităţile publice competente menţinute, după caz, şi în perioada stării de alertă, valoarea-prag prevăzută la art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014, este de 50.000 lei, atât pentru creditori, cât şi pentru debitori.
Creditorii pot formula, pe perioada stării de alertă, cerere de deschidere a procedurii insolvenţei numai după încercarea rezonabilă, dovedită cu înscrisuri comunicate între părţi prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de încheiere a unei convenţii de plată.
Dacă există în desfășurare proceduri de concordat preventiv, la data prezentei legi, acestea se prelungesc în mod automat cu 60 de zile.
În cazul în care, a fost depus un plan de reorganizare la dosarul cauzei, dar, urmare efectelor pandemiei de COVID-19, s-au modificat perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului, persoanele îndreptăţite să depună un plan de reorganizare pot, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr.55/2020, să depună un plan de reorganizare modificat, notificând creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intenţii, în termen de 15 zile.
În cazul debitorului aflat în reorganizare, durata executării planului de reorganizare judiciară se prelungeşte cu două luni.
Debitorul aflat în reorganizare judiciară, care şi-a întrerupt activitatea total ca efect al măsurilor adoptate de autorităţile publice competente, poate solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a a Legii nr.55/2020, suspendarea executării planului pentru un termen care nu poate depăşi două luni.
Sursa: legalconsult.ro