ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

OUG nr. 56/2019 prevede o serie de modificări în domeniul angajării zilierilor, prin activităților în care pot fi angajați zilierii.

Noile domenii în care pot fi angajați zilieri sunt:

  • hoteluri şi alte facilităţi de cazare – diviziunea 55; facilităţi de cazare similare – clasa 5510; facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – tabere de copii, organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea acestuia;
  • facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – cabane;
  • activităţi ale bazelor sportive – clasa 9311;
  • activităţi ale cluburilor sportive – clasa 9312.

Celelalte reglementări privind zilierii rămân aplicabile și, începând cu data de 1 mai 2019, pentru veniturile brute realizate de zilieri se reține contribuția la asigurările sociale – pensii în procent de 25%, pe lângă impozitul pe venit de 10%.

Zilierii nu au calitate de asigurați în sistemul public de sănătate și nu se reține din remunerația acestora contribuția la asigurările sociale de sănătate. Aceștia pot opta, dacă doresc, să fie asigurați în sistemul public de asigurări de sănătate prin depunerea Declarației unice.

Un zilier poate presta activitate de maxim 90 de zile într-un an, pentru același angajator, excepție făcând doar zilierii din domeniul agriculturii, creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol; în cazul acestora, perioada nu poate depăşi 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.

Ordinul ANAF nr. 1757/2019 reglementează din punct de vedere procedural formularele necesare, o procedură de mediere între autoritatea fiscală și contribuabilul plătitor de impozite și taxe.

Procedura se aplică debitorilor pentru care a fost demarată procedura de executare silită prin comunicarea somaţiei şi care, în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia, depun la organele fiscale competente o notificare privind intenţia de mediere, al cărui model este reglementat prin prezentul ordin.

Fac obiectul procedurii de mediere între organul fiscal şi debitor obligaţiile fiscale, amenzile de orice fel, precum şi alte creanţe bugetare, individualizate în somaţia pentru care a fost depusă notificarea.

De la data la care debitorul notifică organului fiscal intenţia de mediere, se suspendă procedura de executare silită.

Procedura de mediere constă în:

a) clarificarea situaţiei obligaţiilor înscrise în somaţie, dacă respectivul debitor are obiecţii cu privire la acestea;

b) analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situaţiei economice şi financiare a debitorului în scopul identificării unor soluţii optime de stingere a obligaţiilor, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesnirile la plată prevăzute de lege.

În termen de maximum două zile de la primirea notificării privind intenţia de mediere, organul fiscal înştiinţează debitorul cu privire la organizarea întâlnirii în vederea realizării procedurii de mediere. Data organizării întâlnirii nu trebuie să depăşească termenul de 10 zile de la primirea notificării intenţiei de mediere.

În cazul în care debitorul este înrolat în spaţiul privat virtual, înştiinţarea privind organizarea întâlnirii în vederea realizării procedurii de mediere se comunică prin această modalitate.

În cadrul întâlnirii se au în vedere cel puţin următoarele:

a) punerea de acord între debitor şi organul fiscal în legătură cu obligaţiile fiscale înscrise în somaţie;

b) analiza situaţiei economice şi financiare pe baza justificării puse la dispoziţie de către debitor, precum şi a oricăror altor documente sau informaţii existente la nivelul organului fiscal;

c) identificarea soluţiilor optime de stingere a obligaţiilor, inclusiv posibilitatea de a solicita înlesnirile la plată în condiţiile prevăzute de lege.

Rezultatul medierii, precum şi soluţiile optime de stingere a obligaţiilor se consemnează într-un proces-verbal privind rezultatul medierii, al cărui model este prevăzut în ordin. Procesul-verbal se întocmeşte în două exemplare, dintre care un exemplar se înmânează debitorului, iar un alt exemplar se arhivează la organul fiscal.