ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Ordonanţa nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei. Publicată în MO, Partea I nr. 586 din 06 august 2014.

Persoanele fizice sau juridice, române sau străine, care săvârşesc practici de concurenţă neloială intră sub incidenţa Legii nr. 11/1991.

Se subliniază rolul foarte important al bunei credinţe în interpretarea faptelor de concurenţă neloială.

Prejudiciul în cazurile de concurenţă neloială poate fi cert sau viitor,adică aceste cazuri produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă.

Sunt definite noţiuni precum: a) concurenţă loială – situaţia de rivalitate de piaţă, în care fiecare întreprindere încearcă să obţină simultan vânzări, profit şi/sau cotă de piaţă, oferind cea mai bună combinaţie practică de preţuri, calitate şi servicii conexe, cu respectarea uzanţelor cinstite şi a principiului general al bunei-credinţe;

b) practici comerciale – orice comportament, respectiv acţiune, omisiune, demers sau comunicare comercială, inclusiv publicitatea şi comercializarea, efectuată de o întreprindere, în legătură directă cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs;

c) uzanţe cinstite – ansamblu de practici sau reguli general recunoscute care se aplică în relaţiile comerciale dintre întreprinderi, în scopul prevenirii încălcării drepturilor legitime ale acestora;

d) secret comercial – orice informaţie care, total sau parţial, nu este în general cunoscută sau nu este uşor accesibilă persoanelor din mediul care se ocupă în mod obişnuit cu acest gen de informaţie şi care dobândeşte o valoare comercială prin faptul că este secretă, pentru care deţinătorul legitim a luat măsuri rezonabile ţinând seama de circumstanţe, pentru a fi menţinută în regim de secret; protecţia secretului comercial operează atât timp cât condiţiile enunţate anterior sunt îndeplinite în mod cumulativ;

e) deţinător legitim al unui secret comercial – orice persoană fizică sau juridică ce deţine controlul legal asupra unui secret comercial;

f) întreprindere – definită conform art. 2 alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată;

g) consumator – definit potrivit prevederilor art. 2 lit.2) din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, cu modificările ulterioare;

h) participanţi la piaţă – întreprinderile şi consumatorii.

Sunt considerate practici de concurenţă neloială:

a) denigrarea unui competitor sau a produselor/serviciilor sale, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o întreprindere sau reprezentantul/angajatul său de informaţii care nu corespund realităţii despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, de natură să îi lezeze interesele;

b) deturnarea clientelei unei întreprinderi de către un fost sau actual salariat/reprezentant al său ori de către orice altă persoană prin folosirea unor secrete comerciale, pentru care respectiva întreprindere a luat măsuri rezonabile de asigurare a protecţiei acestora şi a căror dezvăluire poate dăuna intereselor acelei întreprinderi;

c) orice alte practici comerciale care contravin uzanţelor cinstite şi principiului general al bunei-credinţe şi care produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă.

Din oficiu sau la sesizarea persoanelor fizice sau juridice care au un interes legitim, Consiliul Concurenţei constată şi sancţionează concurenţa neloială.

Autorii sesizărilor au obligaţia să furnizeze elemente de probă în legătură atât cu posibila practică de concurenţă neloială, interesul legitim, cât şi cu riscul producerii unui prejudiciu. La cererea scrisă a Consiliului Concurenţei, aceştia au obligaţia de a pune la dispoziţia autorităţii de concurenţă toate informaţiile şi documentele solicitate. Sesizarea va fi declarată ca fiind completă la data depunerii tuturor documentelor şi informaţiilor solicitate.

Efectele unei practici de concurenţă neloială se determină cu luarea în considerare, dar fără a se limita la acestea, a gradului de pericol social, a împrejurărilor în care a fost săvârşită, precum şi a importanţei sectorului economic în care s-a produs fapta în ansamblul economiei naţionale.

Termenul de soluţionare a sesizărilor este de 60 de zile de la data la care sesizarea este completă.

Inspectorii de concurenţă pot solicita întreprinderilor, precum şi autorităţilor şi instituţiilor publice informaţiile şi documentele care le sunt necesare pentru soluţionarea sesizărilor privind practicile de concurenţă neloială, indicând temeiul legal, scopul, termenele, precum şi sancţiunile prevăzute de lege.

 

Amenzile contraventionale  aplicabile sunt urmatoarele:

a) amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de persoane juridice;

b) amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de persoane fizice.