ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Ordinul nr. 256/3331/2015 pentru modificarea şi completarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la determinarea profitului impozabil, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 2.086/4.504/2010 

Publicat în Monitorul Oficial nr. 178 din 16 martie 2015

În vigoare de la 16 martie 2015

Stimulentele fiscale pentru activităţile de cercetare-dezvoltare reprezintă reducerea profitului impozabil de care pot beneficia contribuabilii, prin deducerea suplimentară, în proporţie de 50%, a cheltuielilor efectuate de aceştia în anul fiscal respectiv, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, precum şi prin aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.

Stimulentele fiscale se acordă contribuabililor care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare, prin mijloace proprii sau în colaborare/asociere/acord, potrivit obiectului lor de activitate.

Valorificarea se poate realiza atât în folosul propriu, prin preluarea în activitatea proprie a rezultatelor cercetării, conform cerinţelor activităţii industriale sau comerciale desfăşurate de contribuabil, cât şi prin vânzarea rezultatelor cercetării sau exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală rezultate.

În situaţia în care o parte din activităţile de cercetare-dezvoltare sunt efectuate de un terţ, la comandă, stimulentele fiscale se acordă iniţiatorului comenzii.

Cheltuielile eligibile luate în calcul la acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil sunt următoarele:

a) cheltuielile cu amortizarea sau cu închirierea imobilizărilor corporale şi necorporale sau o parte din aceste cheltuieli aferentă perioadei de utilizare a imobilizărilor corporale şi necorporale la activităţi de cercetare-dezvoltare,precum si cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile;

b) cheltuielile cu personalul care participă la activităţi de cercetare-dezvoltare, inclusiv la activităţi conexe în sprijinul acestora (documentare, efectuarea de studii, experimente, măsurători, încercări, schimb de experienţă);

c) cheltuielile de exploatare, inclusiv: cheltuieli cu serviciile executate de terţi, cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar, cheltuieli cu materiile prime, piese, module, componente, cheltuieli privind animalele de experiment, precum şi alte produse/bunuri similare folosite la activităţi de cercetare- dezvoltare;

d) cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetării sau proporţional, prin utilizarea unei chei de repartizare; cheia de repartizare este cea folosită de contribuabili pentru repartizarea cheltuielilor comune:

d1) în categoria cheltuielilor de regie alocate direct pot fi incluse costurile pentru: chiria locaţiei unde se desfăşoară activităţile de cercetare-dezvoltare, asigurarea utilităţilor, cum sunt: apă curentă, canalizare, salubritate, energie electrică şi termică, gaze naturale corespunzătoare suprafeţei utilizate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, precum şi cheltuieli pentru consumabile şi birotică, multiplicare şi fotocopiere, servicii poştale şi de curierat, telefon, facsimile, internet, transport,

depozitare, aferente activităţilor de cercetare-dezvoltare necesare pentru obţinerea rezultatelor cercetării;

d2) în categoria cheltuielilor de regie alocate prin cheie de repartizare pot fi incluse costurile pentru: servicii administrative şi de contabilitate, servicii poştale şi telefonice, servicii pentru întreţinerea echipamentelor şi sistemelor IT, multiplicare şi fotocopiere, consumabile şi birotică, chiria locaţiei unde se desfăşoară activităţile proiectului, asigurarea utilităţilor, cum sunt: apă curentă, canalizare, salubritate, energie electrică şi termică, gaze naturale, şi alte cheltuieli necesare pentru implementarea proiectului.

În situaţia în care cheltuielile enumerate nu sunt înregistrate în totalitate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, acestea vor fi alocate prin utilizarea unei chei de repartizare stabilite de contribuabil.

Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:

a) sunt cuprinse într-un proiect, care conţine cel puţin următoarele elemente: obiectivul stabilit, perioada de desfăşurare, domeniul de cercetare, sursele de finanţare, categoria rezultatului (de exemplu: studii, scheme, tehnologii, produse informatice, reţete şi altele asemenea), caracterul inovativ (de exemplu: produs nou/modernizat, tehnologie nouă/modernizată, serviciu nou/modernizat);

b) sunt din categoria cercetării industriale sau a dezvoltării experimentale.

Activităţile de cercetare-dezvoltare sunt activităţi creative, sistematice, cu scopul de a creşte nivelul de cunoaştere pentru a crea aplicaţii noi. Criteriul de bază pentru a distinge activităţile de cercetare-dezvoltare de alte activităţi este prezenţa unui element semnificativ de noutate în soluţionarea unei probleme incerte ştiinţific sau tehnologic, soluţia nefiind evidentă pentru cineva familiarizat cu cunoştinţele şi tehnicile uzuale din domeniu.

Activităţile de cercetare-dezvoltare sunt activităţi creative, sistematice, cu scopul de a creşte nivelul de cunoaştere pentru a crea aplicaţii noi. Criteriul de bază pentru a distinge activităţile de cercetare dezvoltare de alte activităţi este prezenţa unui element semnificativ de noutate în soluţionarea unei probleme incerte ştiinţific sau tehnologic, soluţia nefiind evidentă pentru cineva familiarizat cu cunoştinţele şi tehnicile uzuale din domeniu;

a) cercetare industrială – cercetare sau investigaţie critică planificată în scopul dobândirii de cunoştinţe şi competenţe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese ori servicii sau pentru realizarea unei îmbunătăţiri semnificative a produselor, proceselor ori serviciilor existente. Aceasta cuprinde crearea de părţi componente pentru sisteme complexe şi poate include construcţia de prototipuri în laborator sau într-un mediu cu interfeţe simulate ale sistemelor existente, precum şi de linii- pilot, atunci când acest lucru este necesar pentru cercetarea industrială şi, în special, pentru validarea tehnologiilor generice;

b) dezvoltare experimentală – activitatea sistematică prin care, pornind de la cunoştinţe dobândite din cercetare şi/sau de la experienţa practică, se urmăreşte producerea de noi materiale, produse sau dispozitive, instituirea de noi procese, sisteme şi servicii sau îmbunătăţirea substanţială a celor existente; definiţia dezvoltării experimentale include conceptul de dezvoltare tehnologică, respectiv realizarea de noi produse, procese sau servicii, incluzând fabricarea modelului experimental şi a primului prototip, care nu pot fi utilizate în scopuri comerciale, precum şi activităţi de inginerie a sistemelor, de inginerie şi proiectare tehnologică.

Rezultatele cercetarii sunt rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare, precum:

a) documentaţii, studii, lucrări, planuri, scheme şi altele asemenea;

b) tehnologii, procedee, produse informatice, reţete, formule, metode şi altele asemenea;

c) obiecte fizice, inclusiv modele experimentale, prototipuri, precum şi instalaţii-pilot;

d) colecţii şi baze de date conţinând înregistrări analogice sau digitale, izvoare istorice, eşantioane, specimene, fotografii, observaţii, roci, fosile şi altele asemenea, împreună cu informaţiile necesare arhivării, regăsirii şi precizării contextului în care au fost obţinute.

Rezultatele cercetării pot fi protejate prin drepturi de proprietate intelectuală şi industrială: brevete de invenţie, certificate de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale, altele asemenea.