ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

OpANAF nr. 675 din 2018 privind aprobarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor şi a procedurii de aplicare a acestora
În vigoare de la 23 Martie 2018
Publicat în Monitorul Oficial nr. 0257 din 23.03.2018

Actul normativ aprobă metodele indirecte de stabilire a veniturilor, utilizate de organul fiscal cu ocazia verificării situaţiei fiscale personale, precum şi procedura de utilizare a acestora.

Selectarea metodei indirecte de stabilire a veniturilor care se utilizează în cadrul verificării este de competenţa organului fiscal. Selectarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor se face în funcţie de cerinţele specifice ale acestora, de situaţia fiscală a persoanei fizice verificate şi de natura informaţiilor ori a documentelor disponibile, astfel:
- metoda sursei şi utilizării fondului este selectată atunci când se constată că persoana fizică verificată a utilizat fonduri în valoare mai mare decât sursele identificate;
- metoda fluxurilor de trezorerie este selectată atunci când se constată că operaţiunile derulate de persoana fizică verificată s-au desfăşurat, în principal, prin conturile bancare şi financiare şi sunt intrări de sume semnificative în aceste conturi;
- metoda patrimoniului net este selectată atunci când se constată că patrimoniul net al persoanei verificate a înregistrat creşteri semnificative pe parcursul perioadei verificate şi a fost stabilită, cu un grad rezonabil de certitudine, valoarea elementelor patrimoniale la începutul şi la sfârşitul perioadei verificate.

Metoda sursei şi utilizării fondului constă în:
- determinarea valorii fondurilor utilizate;
- determinarea valorii fondurilor disponibile provenite din surse identificate;
- determinarea veniturilor impozabile şi a celor neimpozabile, încasate din sursele identificate;
- identificarea veniturilor impozabile declarate şi a celor nedeclarate, încasate din sursele identificate;
- stabilirea venitului suplimentar provenit din surse neidentificate, ca diferenţă între valoarea fondurilor utilizate şi valoarea fondurilor disponibile provenite din sursele identificate;
- aplicarea tratamentului fiscal corespunzător veniturilor impozabile nedeclarate cu surse identificate, conform regulilor specifice categoriei de venit.

Metoda fluxurilor de trezorerie constă în:
- determinarea valorii intrărilor de fonduri în conturile bancare şi financiare;
- identificarea intrărilor de fonduri provenite din surse neimpozabile;
- determinarea cheltuielilor efectuate cu numerar;
- identificarea cheltuielilor efectuate cu numerar provenit din surse neimpozabile;
- determinarea venitului impozabil ca sumă a intrărilor de fonduri în conturile bancare şi financiare şi a cheltuielilor efectuate cu numerar, ajustată cu intrările de fonduri şi cheltuielile efectuate cu numerar, provenite din surse neimpozabile;
- stabilirea venitului suplimentar nedeclarat, ca diferenţă între venitul impozabil determinat conform lit. e) şi venitul declarat încasat;
- determinarea venitului suplimentar nedeclarat, cu surse identificate;
- determinarea venitului suplimentar nedeclarat, cu surse neidentificate;
- aplicarea tratamentului fiscal corespunzător veniturilor impozabile nedeclarate, cu surse identificate, conform regulilor specifice categoriei de venit.

Metoda patrimoniului constă în:
- determinarea patrimoniului net al persoanei verificate la începutul şi sfârşitul perioadei impozabile, ca diferenţă între, pe de o parte, valoarea totală a bunurilor, activelor şi a altor titluri şi deţineri şi valoarea totală a datoriilor, pe de altă parte;
- determinarea creşterii patrimoniului net pe parcursul perioadei impozabile, ca diferenţă între valoarea patrimoniului net la sfârşitul perioadei şi valoarea patrimoniului net de la începutul perioadei;
- stabilirea venitului impozabil pe baza creşterii patrimoniului net, la care se adaugă cheltuielile personale şi se scad veniturile neimpozabile;
- stabilirea venitului suplimentar nedeclarat, ca diferenţă între venitul impozabil şi venitul declarat încasat;
- determinarea venitului suplimentar nedeclarat, cu surse identificate;
- determinarea venitului suplimentar nedeclarat, cu surse neidentificate;
- aplicarea tratamentului fiscal corespunzător veniturilor impozabile nedeclarate, cu surse identificate, conform regulilor specifice categoriei de venit.

Pentru verificarea situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice, organele fiscale efectuează următoarele activităţi preliminare:
- analiza de risc;
- selectarea persoanelor care vor fi supuse verificării situaţiei fiscale personale.

Analiza de risc este efectuată de organul fiscal pentru stabilirea riscului de neconformare la declararea veniturilor impozabile pentru un grup de persoane fizice sau pentru cazuri punctuale. Analiza de risc constă în următoarele activităţi:
- identificarea riscurilor de neconformare la declararea veniturilor impozabile;
- evaluarea riscurilor de neconformare la declararea veniturilor impozabile;
- gestionarea riscurilor de neconformare la declararea veniturilor impozabile.

În scopul definirii caracteristicilor persoanelor fizice cu potenţial risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile se vor avea în vedere, în principal, următorii indicatori fiscali şi patrimoniali privind persoanele fizice:
- veniturile declarate de persoana fizică şi/sau de plătitori;
- creşterile sau descreşterile elementelor patrimoniale ale persoanei fizice;
- cheltuielile personale efectuate;
- fluxurile de trezorerie.

Pe baza indicatorilor fiscali şi patrimoniali se determină atât veniturile estimate ca fiind realizate, cât şi veniturile declarate ale persoanei fizice în perioada analizată.
Selectarea persoanelor fizice care urmează a fi supuse verificării situaţiei fiscale personale se face din lista persoanelor care prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, în ordine descrescătoare a nivelului riscului şi în funcţie de capacitatea de efectuare a verificărilor.
Verificarea situaţiei fiscale personale constă în examinarea drepturilor şi obligaţiilor de natură patrimonială, a fluxurilor de trezorerie şi a altor elemente de natură să determine starea de fapt fiscală a persoanei fizice pe perioada verificată, în scopul stabilirii veniturilor obţinute şi a regimului fiscal aplicabil.
Verificarea situaţiei fiscale personale se efectuează cu colaborarea persoanei fizice verificate. În acest sens organul fiscal comunică avizul de verificare. Avizul de verificare se comunică persoanei fizice în conformitate cu dispoziţiile art. 47 din Codul de procedură fiscală, cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii verificării prevăzută în acesta.

În cadrul verificării situaţiei fiscale personale, organul fiscal efectuează următoarele activităţi:
- examinarea înscrisurilor sau informaţiilor despre activitatea persoanei fizice verificate referitoare la intrările şi ieşirile de fonduri şi la creşterea sau descreşterea elementelor patrimoniale pe perioada verificată, avându-se în vedere operaţiunile care au condus la stabi-lirea riscului de neconformare la declararea veniturilor impozabile, precum şi, după caz, a altor operaţiuni care pot influenţa situaţia fisca-lă personală, rezultate din documentele sau informaţiile puse la dispoziţie de persoana fizică verificată sau obţinute de organul fiscal pe parcursul efectuării verificării situaţiei fiscale personale;
- selectarea metodei indirecte de stabilire a veniturilor care va fi utilizată în cadrul verificării;
- stabilirea bazei impozabile ajustate prin metode indirecte, pentru perioada impozabilă verificată, pe fiecare categorie de venit supusă impozitării (venituri din surse identificate şi/sau din surse neidentificate);
- stabilirea, după caz, a creanţei fiscale principale, precum şi a creanţelor fiscale accesorii aferente creanţei fiscale principale.

Pentru stabilirea bazei impozabile ajustate pentru impozitul pe venit se au în vedere următoarele:
- documentele/informaţiile prezentate de persoana fizică verificată;
- documentele/informaţiile deţinute sau obţinute de organul fiscal referitoare la veniturile, cheltuielile, patrimoniul şi fluxurile de trezorerie ale persoanei fizice verificate;
- informaţii oficiale publicate de autorităţi sau de instituţii publice;
- oricare alte documente sau informaţii relevante pentru stabilirea bazei impozabile;
- declaraţiile fiscale depuse de persoana verificată şi/sau de plătitori.

Sursa: Benta Consult