ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

OMFP nr. 3004 din 16 Noiembrie 2017 privind aprobarea Procedurii de soluționare a contestațiilor prevăzute la art. 366 alin. (2), art. 369 alin. (5), art. 374 alin. (2), art. 377 alin. (4), art. 382 alin. (2), art. 385 alin. (4), art. 390 alin. (2) și art. 393 alin. (4) din Legea nr. 227 din 2015 privind Codul fiscal

Învvigoare de la 28 Noiembrie 2017
Publicat în Monitorul Oficial nr. 0937 din 28.11.2017

Actul normativ reglementează procedura de soluționare a contestațiilor din domeniul produselor accizabile, când comisiile de autorizare resping cererile contribuabilului pentru următoarele autorizări:
- autorizarea ca antrepozit fiscal – art. 366 alin. (2) din Codul fiscal;
- revocarea autorizației de antrepozit fiscal – art. 369 alin. (5) din Codul fiscal;
- destinatar înregistrat – art. 374 alin. (2) din Codul fiscal;
- revocarea autorizației de destinatar înregistrat – art. 377 alin. (4) din Codul fiscal;
- autorizarea ca expeditor înregistrat – art. 382 alin. (2) din Codul fiscal;
- revocarea autorizației de expeditor înregistrat – art. 385 alin. (4) din Codul fiscal;
- autorizarea ca importator autorizat – art. 390 alin. (2) din Codul fiscal;
- revocarea autorizației de importator autorizat – art. 393 alin. (4) din Codul fiscal.

Orice persoană care se consideră nedreptățită de vreuna din măsurile anterior enumerate are dreptul să depună o contestație la sediul autorității publice emitente a respectivei decizii, în termen de 30 de zile de la comunicare, sub sancțiunea decăderii, conform art. 7 din Legea nr. 554 din 2004 privind contenciosul în administrativ.

Contestația cuprinde în mod obligatoriu următoarele cinci elemente:
- datele de identificare ale contestatarului;
- obiectul contestației;
- motivele de fapt și de drept;
- dovezile pentru sprijinirea contestației;
- semnătura persoanei îndreptățite.

Structura de specialitate din cadrul autorității fiscale va întocmi dosarul contestației și acesta va fi predat unei direcții de specialitate. Această direcție poate să ceară opinii de specialitate atât Ministerului Finanțelor Publice, cât și ANAF, precum și altor instituții competente.

Direcția de specialitate analizează contestațiile în raport cu susținerile din contestație, cu dispozițiile legale și cu documentele existente la dosar. Contestatorul sau împuterniciții acestuia pot să depună probe noi pe tot parcursul soluționării contestației. Contestatarul poate să solicite și susținerea orală a contestației.

În funcție de elementele concrete, comisia de soluționare a contestațiilor va emite decizia de soluționare a contestației, prin care contestația poate să fie admisă sau respinsă. Actul normativ nu stabilește un termen foarte clar privind soluționarea contestației și face o trimitere vagă la termenele din Codul de Procedură Fiscală, situație oarecum neobișnuită întrucât procedura soluționării contestației este elaborată pe procedură de contencios administrativ.

SURSA: BENTA CONSULT