Monitorul oficial nr. 340 din 03.05.2019

 

Actul normativ analizat modifică procedura de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani sau până la vârsta de 3 ani pentru copilul cu handicap.

Aceste modificări au în vedere următoarele situații, astfel:

–          Dacă o persoană adoptă un copil sau dacă o persoană este numită tutore al unui copil cu vârsta de până la 2 ani sau până la 3 ani și îndeplinește condițiile generale pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului, atunci are dreptul la indemnizație. Dacă ulterior acestui eveniment se naște unul sau mai mulți copii la care această persoană fizică are calitatea de părinte și sunt îndeplinite condițiile de acordare a unei noi indemnizații, în ipoteza în care după calculul venitului rezultă o indemnizație mai mică, atunci valoarea indemnizației se menține la nivelul existent anterior primită pentru celălalt copil.

–          În ipoteza în care o persoană fizică beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului și realizează venituri de natura celor care au fost luate în considerare la acordarea indemnizației (venituri din salarii, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală) realizarea acestor venituri conduce la suspendarea acordării indemnizației.

Prin excepție de la această regulă generală nu se suspendă acordarea indemnizației dacă persoana fizică desfășoară activități și realizează venituri de cele enumerate mai sus ce nu depășește 5 x indemnizația minimă, pe parcursul unui an calendaristic.

Menționăm că, indemnizația minimă este 2,5 x indicatorul social de referință, adică 2,5 * 500 = 1.250 lei.

Practic, suma maximă a veniturilor realizate din activități enumerate mai sus ce nu conduce la suspendarea indemnizației este de 6.250 lei într-un an calendaristic.

–          În situația în care veniturile depășesc plafonul amintit sumele primite sub formă de indemnizație se recuperează pentru lunile aferente celor în care s-au realizat veniturile.

Actul normativ analizat stabilește că nu este considerată culpă nedeclararea veniturilor la agenția de prestații teritoriale dacă persoana fizică își îndeplinește obligațiile declarative prevăzute de legislația fiscală.

De exemplu, o persoană fizică se află în concediu pentru creșterea copilului. Aceasta desfășoară activități independente într-o lună și veniturile realizate din activități independente sunt în sumă de 7.000 lei. Aceasta nu solicită suspendarea plății indemnizației pentru respectiva lună. Atâta timp cât și-a îndeplinit obligațiile privind depunerea declarației unice, fapta nu este culpabilă, însă are obligația restituirii indemnizației primite.

Angajatorii nu au dreptul să refuze acordarea concediului pentru creșterea copilului cu vârsta de până la 2 ani sau până la 3 ani. Cu toate acestea, legea stabilește că perioada de acordare să fie stabilită de comun acord între angajator și salariat.

Ca și regulă generală, salariații pot să beneficieze de un stimulent de inserție dacă revin în activitate cu cel puțin 60 de zile înainte ca minorul să atingă vârsta de 2 sau 3 ani. În aceste condiții, salariatul este obligat să anunțe angajatorul cu minim 30 de zile înainte ce începerea activității.