Hotararile judecatoresti pronuntate in folosul coproprietatii

Daca face apel numai unul dintre parati, in calitate de mostenitor, hotararea ii profita si celuilalt?

Pana la efectuarea partajului, mostenitorii se afla in indiviziune cu privire la bunurile succesorale ale defunctului, fiecare mostenitor avand numai o cota-parte ideala, abstracta din drept. Prin urmare, niciunul dintre comostenitori nu este titular exclusiv asupra vreunui bun din masa succesorala, principiul fiind acela ca drepturile nascute din calitatea de comostenitor/coindivizar se exercita concomitent si impreuna, de catre toti mostenitorii. In cele ce urmeaza vom arata, punctual, care sunt efectele indiviziunii cu privire la actele juridice ce pot fi efectuate de catre comostenitori/coindivizari.

Cu privire la actele de folosinta (art.636 alin.1 Cod Civil): fiecare comostenitor/coindivizar are dreptul de a folosi bunurile aflate in indivizune, in masura in care nu le schimba destinatia si nu aduce atingere drepturilor celorlalti comostenitori. Modul de folosire a bunului comun se stabileste prin acordul comostenitorilor sau prin hotarare judecatoreasca, in caz de neintelegere.

Cu privire la actele de conservare (art.640 Cod Civil): avand in vedere faptul ca acest tip acte, prin natura lor, sunt avantajoase pentru proprietar, acestea pot fi efectuate de catre oricare comostenitor fara acordul celorlalti – cu titlu exemplificativ, actele de conservare pot fi: acte prin care se urmareste intreruperea unei prescriptii, incheierea unor contracte de antrepriza sau de prestari servicii pentru repararea unui bun aflat in pericolul de a pieri sau de a se degrada grav, etc.

Cu privire la actele de administrare (art.641 Cod Civil): acestea pot fi facute numai cu acordul comostenitorilor/coindivizarilor care detin majoritatea cotelor-parti. In cazul in care un asemenea act ar limita, in mod substantial, posibilitatea unui comostenitor/coindivizar de a se folosi de bunul comun in raport cu cota sa parte sau i-ar impune acestuia o sarcina excesiva, va fi necesar acordul acestuia pentru incheierea actului respectiv. Sanctiunea pentru nerespectarea acestor norme este inopozabilitatea actului, sens in care acei comostenitori/coindivizari prejudiciati vor putea sa considere ca acel act nu a fost niciodata incheiat – cu titlu exemplificativ, acte de administrare pot fi: inchirierea unor bunuri pe un termen mai mare de 3 ani, denuntarea unor contracte de locatiune existente, incheierea unor contracte de antrepriza sau de prestari servicii avand ca obiect imbunatatirea unor bunuri din masa succesorala ori asigurarea acestora.

Cu privire la actele de dispozitie (art.641 alin.4 Cod Civil): acestea se pot incheia numai cu acordul tuturor comostenitorilor/coindivizarilor – cu titlu exemplificativ, acte de dispozitie pot fi: acte de instrainare a bunurilor, acte de folosinta cu titlu gratuit, constituirea unui drept de uzufruct, etc. In cazul in care nu se respecta aceste norme, sanctiunea este, asemanator cazului actelor de administrare, inopozabilitatea fata de comostenitorul/coindivizarul care nu si-a dat acordul cu privire la respectivul act.

In ce priveste actiunile in justitie, inclusiv in cazul actiunii in revendicare, Codul Civil a stabilit ca fiecare comostenitor/coindivizar poate sta singur in justitie, indiferent de calitatea procesuala, in orice actiune privitoare la coproprietate, hotararile judecatoresti pronuntate in favoarea coproprietatii (indiviziunii) profita tuturor coproprietarilor. In cazul in care actiunea a fost introdusa de catre un singur comostenitor, partea adversa va putea cere introducerea in cauza a celorlalti.

Prin urmare, daca numai unul dintre comostenitori face apel, iar solutia instantei de apel ii este favorabila (conform art.643 Cod Civil, este vorba de “hotararile judecatoresti pronuntate in folosul coproprietatii”), aceasta va profita tuturor mostenitorilor, in situatia in care actiunea are ca obiect bunuri ce se afla in indiviziune. In schimb, conform aceluiasi articol, hotararile judecatoresti potrivnice unui coproprietar (in cazul nostru, comostenitor) nu sunt opozabile celorlalți coproprietari.

Pentru a intelege mai bine cele aratate, dam exemplul unei spete in care Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit[1] faptul ca, in cazul unei actiuni in revendicare, reclamantul nu va putea pretinde consecinte juridice diferite fata de parati, care au calitatea de comostenitori, avand in vedere faptul ca dreptul opus de reclamant a avut aceeasi cauza juridica. In prima instanta, fiecare dintre paratii comostenitori a fost obligat la restituirea unei suprafete de teren, parte dintr-un bun aflat in indiviziune ce facea obiectul masei succesorale, proportional cu cota parte indiviza a fiecaruia. In aceasta speta, un singur parat a atacat hotararea primei instante, avand castig de cauza, iar aceasta hotarare, prin care s-a stabilit faptul ca reclamantul nu detine un drept asupra bunului aflat in indiviziune, a profitat tuturor paratilor comostenitori.