OG nr. 6 din 31 Iulie 2019 privind instituirea unor facilități fiscale

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul Oficial nr. 0648 din 05 august 2019

Actul normativ analizat se adresează contribuabililor persoane juridice, persoane fizice, entități fără personalitate juridică ce înregistrează datorii restante la bugetul de stat la data de 31 decembrie 2018. Acesta instituie facilități fiscale pentru acești contribuabili, în sensul anulării datoriilor accesorii (dobânzi și penalități de întârziere) sau, după caz, restructurarea debitului principal prin anularea obligației de plată.

Sunt instituite proceduri în funcție de valoarea datoriei bugetare existente la data de 31 decembrie 2018, astfel:

  • Pentru debitori la bugetul de stat cu sume mai mici de 1.000.000 lei, este aprobată anularea doar a obligațiilor fiscale accesorii;
  • Pentru debitori la bugetul de stat cu sume mai mari de 1.000.000 lei, este aprobată procedura anulării creanțelor accesorii, dar și anularea unei părți din debitul principal, cu respectarea unor condiții de restructurare a activității.

a) Anularea obligațiilor fiscale accesorii pentru debitori bugetari cu datorii restante la buget la data de 31 decembrie 2018, când suma datoriei este mai mică de 1.000.000 lei.

Debitorii bugetari din această categorie pot beneficia de anularea obligațiilor fiscale accesorii (dobânzi, penalități și orice alte penalități), dacă achită debitul principal până cel târziu în data de 15 decembrie 2019.

Pentru a beneficia de această facilitate, trebuie îndeplinite cumulativ și următoarele obligații:

  • Au achitat toate debitele principale și eventualele obligații fiscale accesorii aferente anului 2019 (cel puțin până la data depunerii cererii de acordare a facilităților prevăzute de actul normativ);
  • Au toate declarațiile fiscale depuse;
  • Depune cererea de anulare a accesoriilor până cel târziu în 15 decembrie 2019.

Notă: beneficiază de procedura acestei facilități fiscale și eventualele sume stabilite în urma unor inspecții, constatate prin decizii de impunere, după data de 01 ianuarie 2019, dacă acestea se referă la o perioadă anterioară datei de 31 decembrie 2018.

Este permisă procedura depunerii declarațiilor rectificative, inclusiv în situația existenței unei inspecții, cu condiția ca aceste declarații rectificative să se depună în maxim 10 zile după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe.

Nu sunt considerate obligații restante, obligațiile bugetare datorate la data de 31 decembrie 2018 pentru care s-au acordat înlesniri la plată.

Nu sunt considerate obligații restante nici acele obligații bugetare constatate prin acte administrative fiscale ce stabilesc datorii bugetare cu scadență la 31 decembrie 2018, dar aceste acte administrative sunt suspendate la executare.

Persoanele interesate de aplicarea respectivelor facilități pot renunța la suspendarea efectului actului administrativ fiscal, pentru a beneficia de facilitate.

Din punct de vedere procedural, realizarea procedurii începe prin depunerea de către contribuabil a unei notificări la organul fiscal competent, în scopul aplicării ordonanței.

După primirea notificării, organul fiscal verifică depunerea tuturor declarațiilor fiscale din vectorul fiscal, efectuează stingeri/compensări și orice alte activități necesare pentru stabilirea situației fiscale exacte.

În cel mult 5 zile lucrătoare de la depunerea notificării, organul fiscal competent eliberează din oficiu certificatul de atestare fiscală în care sunt consemnate obligațiile bugetare și îl comunică debitorului.

Organul fiscal are obligația de a clarifica cu debitorul eventualele neconcordanțe privind obligațiile bugetare pentru care se solicită facilitățile fiscale.

Prin depunerea notificării conform ordonanței, se realizează următoarele:

  • Dobânzile, penalitățile și alte accesorii se amână la plată în vederea anulării;
  • Procedura executării silite dacă a început se suspendă, iar dacă urma să fie aplicată nu se mai aplică;
  • Obligațiile fiscale accesorii amânate la plată se sting prin depunerea unei cereri de anulare, ce poate fi depusă cel mai târziu până în data de 15 decembrie 2019 inclusiv.

De reținut: există o procedură aplicabilă și pentru debitorii care beneficiază de eșalonare la plată sau pentru debitele aflate în procedura contestației administrative.

b) Anularea obligațiilor fiscale accesorii pentru debitori bugetari cu datorii restante la buget la data de 31 decembrie 2018, când suma datoriei este mai mare de 1.000.000 lei.

Scopul anunțat de ordonanță pentru debitorii încadrați în această categorie este evitarea procedurii insolvenței, iar elementul principal este aprobarea unei restructurări (anulări) atât a debitului principal, cât și a obligațiilor fiscale accesorii.

Debitorul cu datorii bugetare mai mari de 1.000.000 lei trebuie să notifice organul fiscal competent până cel târziu în data de 30 septembrie 2019, termen aflat sub sancțiunea decăderii.

Pentru a beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare, debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

  • să nu îndeplinească condiţiile pentru a beneficia de eşalonarea la plată;
  • să prezinte un plan de restructurare şi un test al creditorului privat prudent, întocmite de un expert independent;
  • să nu se afle în procedura insolvenţei;
  • să nu fi fost dizolvat;
  • să aibă depuse toate declaraţiile fiscale;
  • să îndeplinească testul creditorului privat prudent.

Pentru a beneficia de restructurarea datoriei, trebuie însă achitat și o parte din debit, în baza planului de reorganizare.

Ordonanța stabilește că poate fi anulat la plată până la 50% din debitul principal, iar debitul ce trebuie plătit până la data depunerii cererii de anulare a datoriilor bugetare este stabilit în funcție de suma anulată la plată, astfel:

  • Un procent de 5% din debitul principal, dacă se solicită anularea de până la 30% a obligației bugetare;
  • Un procent de 10% din debitul principal, dacă se solicită anularea obligației bugetare între 30% și 40% din total;
  • Un procent de 15% din debitul principal, dacă se solicită anularea obligației bugetare între 40% și 50% din total.

Restul datoriei bugetare poate fi eșalonată la plată într-o perioadă de maxim 7 ani.

Lege nr. 162 din 01 August 2019 pentru modificarea alin. (2) al art. 6 din Legea societăților nr. 31/1990 Monitorul Oficial nr. 0644 din 02 august 2019 HG nr. 557 din 31 Iulie 2019 privind stabilirea zilei de 16 august 2019 ca zi liberă Monitorul Oficial nr. 0644 din 02 august 2019

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Legea nr. 162/2019 se adresează persoanelor fizice ce au fost condamnate pentru infracțiuni de evaziune fiscală, delapidare, corupție, fals în înscrisuri sau infracțiuni prevăzute de legislația privind combaterea și prevenirea spălării banilor.

Legea conține un singur articol ce stabilește următoarele:

” (2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori cărora li s-a interzis prin hotărâre judecătorească definitivă dreptul de a exercita calitatea de fondator ca pedeapsă complementară a condamnării pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege.”

Din analiza acestui text normativ, rezultă că aceste persoane își pierd calitatea de fondatori, doar dacă instanța de judecată competentă a stabilit în mod punctual excluderea de la aceste drepturi ca o sancțiune complementară sancțiunii principale.

În consecință, aceste persoane ce au fost condamnate pentru o infracțiune dintre cele enumerate, pot avea și calitatea de administrator, director, membru în consiliul de supraveghere și directorat, cenzor sau auditori financiari, conform art. 73^1 din Legea nr. 31/1990 privind societățile, atât timp cât nu există o sancțiune suplimentară prin hotărârea definitivă a instanței de judecată.

Prin HG nr. 557/2019, se declară ziua de 16 august 2019 ca fiind zi liberă pentru salariații instituțiilor și autorităților publice.

Aceasta este cu recuperare prin prelungirea programului corespunzător timpului de lucru până în data de 31 august 2019.

Nu se acordă zi liberă magistraților și celorlalte categorii de personal din cadrul instanțelor, ce au de soluționat procese cu termene în data de 16 august 2019. Nici participanții în aceste procese nu beneficiază de zi liberă.

Nu se acordă zi liberă salariaților pentru care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza specificului activității sau procesului de producție.

Pentru salariații din mediul privat, hotărârea nu dispune, iar acordarea unei zile libere ține de relația angajator – salariat, angajatorul având dreptul de decizie, ținând cont de Codul muncii.

HG nr. 524 din 24 Iulie 2019 Monitorul Oficial nr. 0636 din 31 iulie 2019 Ordin ANAF nr. 2085 din 29 Iulie 2019 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului 109 „Declarație privind taxa pe active financiare nete“ Monitorul Oficial nr. 0642 din 02 august 2019

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

HG nr. 524/2019 se adresează instituțiilor financiare și adoptă normele metodologice privind calculul și plata taxei pe activele financiare, taxă adoptată prin OUG nr. 114/2018.

Nivelul acestei taxe ține cont de cota de piață a respectivei bănci, iar procentul taxei este:

 a) 0,4% pe an, pentru instituţia bancară care deţine o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1%;

   b) 0,2% pe an, pentru instituţia bancară care deţine o cotă de piaţă mai mică de 1%.

Pentru primul semestru din acest an, taxa se declară și se achită la buget până în data de 25 august 2019, iar formularul de declarare este Declarația 109 – declarație privind taxa pe activele financiare nete, pe care îl analizăm în ultima parte a alertei.

Taxa pe activele financiare se reduce în următoarele condiții:

a) pentru creşterea intermedierii financiare, prin creşterea soldului creditelor:

  • cu 50%, în cazul în care creşterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei;
  • până la 50%, în cazul în care creşterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei este mai mică decât ţinta de creştere a creditării;

 b) pentru diminuarea marjei de dobândă:

  • cu 50%, în cazul în care marja de dobândă calculată la nivelul semestrului/anului pentru care se datorează se situează sub nivelul marjei de referinţă a dobânzii;
  • până la 50%, în cazul în care diminuarea marjei de dobândă este mai mică decât ţinta de diminuare a marjei de dobândă.

Notă: OUG nr. 114/2018 adoptă și formulele de reucere variabilă.

Taxa pe activele financiare nu se declară și nu se datorează la nivelul primului semestru, în următoarele situații:

  a) dacă a îndeplinit 100% ţinta de creştere a creditării; sau

   b) dacă a îndeplinit 100% ţinta de diminuare a marjei de dobândă; sau

  c) dacă nivelul procentual agregat al creşterii creditării şi al diminuării marjei de dobândă este cel puţin 100%.

HG nr. 524/2019 adoptă normele de aplicare pentru plata taxei pe activele financiare nete. Astfel, actul normativ explică noțiunea de active financiare nete și indică documentele unde se identifică activele financiare nete, ținând cont de raportările specifice unei instituții de credit.

Cota de piaţă a unei instituţii bancare se calculează ca raport între totalul activelor contabile nete ale instituţiei bancare şi totalul activelor contabile nete agregate pentru sistemul bancar, inclusiv sucursalele din România ale instituţiilor de credit persoane juridice străine.

Banca Națională a României va publica totalul activelor financiare nete existente în sistemul bancar românesc, astfel fiecare bancă va cunoaște cota de piață și implicit procentul taxei pe activele financiare nete.

Norma metodologică prezintă câteva exemple de calcul pentru taxa pe activele financiare nete.

Ordinul ANAF nr. 2085/2019 adoptă modelul formularului 109 – Declarație privind taxa pe activele financiare nete.

Formularul este adaptat situațiilor concrete din OUG nr. 114/2018, respectând metodologia de calcul detaliată prin HG nr. 524/2019.

Acesta se transmite în format electronic la autoritatea fiscală.

De reținut: contribuabilii care încetează să existe în cursul anului au obligaţia de a declara şi a plăti taxa pe active proporţional cu perioada impozabilă, până la data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal competent, respectiv până la data radierii, iar contribuabilii nou-înfiinţaţi în cursul anului datorează taxa pe active începând cu anul următor.

OMFP nr. 2493 din 08 Iulie 2019 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2019 a operatorilor economici, precum și pentru modificarea și completarea unor prevederi contabile

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul oficial nr. 0596 din 19 iulie 2019

OMFP nr. 2493 din 08 Iulie 2019 stabilește următoarele reglementări:

  1. Adoptă procedura raportărilor semestriale cu dată de 30 iunie 2019;
  2. Introduce un nou cont contabil în planul de conturi, cont ce va fi utilizat atât de operatorii economici ce aplică reglementările contabile conforme cu directivele europene adoptate prin OMFP nr. 1802/2014, cât și de cei ce aplică reglementările contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară IFRS, adoptate prin OMFP nr. 2844/2016.

Raportările semestriale cu dată de 30 iunie 2019 se depun până cel mai târziu în data de 14 august 2019. A se reține faptul că s-a devansat termenul cu o zi, față de anii anteriori.

Depun raportări semestriale operatorii economici ce au înregistrat în anul precedent o cifră de afaceri mai mare de 220.000 lei, indiferent dacă perioada de raportare este anul calendaristic sau au exercițiul diferit.

Pentru clasificarea operatorilor economici și pentru identificarea formularului aplicabil în funcție de mărimea entității raportoare, se vor avea în vedere total active, cifra de afaceri și numărul de salariați din exercițiul anterior, respectiv din balanța de verificare de la finele exercițiului financiar precedent.

Notă: depunerea se poate face prin transmitere electronică, prin depunerea la registratura autorității fiscale sau prin poștă, cu confirmare de primire. Dacă se optează pentru depunerea la registratură sau prin poștă, atunci pe lângă listările pe hârtie trebuie să se depună și raportările în format electronic.

Raportările semestriale se semnează de către administratorul societății sau de persoana cu atribuții de gestiune a entității, respectiv de persoana cu atribuții să conducă contabilitatea, conform prevederilor din Legea nr. 82/1991 privind contabilitatea.

Reglementările contabile cu privire la planul de conturi utilizat de entitățile raportoare se modifică prin introducerea unor noi conturi contabile, respectiv: contul 490 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor reprezentând avansuri acordate furnizorilor“, 4901 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor aferente cumpărărilor de bunuri de natura stocurilor“ (P), 4902 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor aferente prestărilor de servicii“ (P), 4903 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor aferente imobilizărilor corporale“ (P), 4904 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor aferente imobilizărilor necorporale“ (P), 6818 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea creanţelor reprezentând avansuri acordate furnizorilor“ şi 7818 „Venituri din ajustări pentru deprecierea creanţelor reprezentând avansuri acordate furnizorilor“.

În esență, contul 490 este un cont de pasiv, se creditează pe seama contului 6818 și se debitează pe seama contului 7818.

Lege nr. 136 din 12 Iulie 2019 pentru abrogarea alin. (1), (2) și (4) ale art. 40 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul oficial nr. 0587 din 17 iulie 2019

Actul normativ analizat aduce mai multe modificări tehnice, dar și modificări de natură financiar fiscală și contabilă cu privire la legislația utilizării caselor de marcat fiscale.

Principala modificare constă în abrogarea excepției de a nu se utiliza casa de marcat fiscală pentru vânzările de bunuri prin mașini automate, la care încasarea se realizează prin cititoare de carduri bancare sau prin încasarea automată de bancnote.

În consecință, acești operatori economici au obligația să se doteze cu astfel de automate, ce sunt dotate cu aparate de marcat cu memorie fiscală. Termenul prevăzut de lege este data de 31 decembrie 2019.

Se menționează în mod expres că transportul internațional de persoane cu plată, respectiv transportul local, inclusiv transportul cu metroul, când plata serviciului de transport se efectuează cu bilete, este o excepție de la utilizarea casei de marcat fiscale.

Se reformulează mai exact obligația utilizării casei de marcat fiscale pentru serviciile de transport național, când acestea se realizează între localități. Și acești operatori economici ce efectuează transport între localități au termen ca în 6 luni de zile să se doteze cu case de marcat cu memorie fiscală.

În cazul defectării casei de marcat fiscale, operațiunile de vânzare trebuie consemnate într-un Registru special. Registrul special și raportul fiscal de închidere zilnică sunt documentele pe care le au în vedere echipele de inspecție la stabilirea veniturilor din sfera impozitării.

Registrul special trebuie arhivat și se păstrează o perioadă de 10 ani, iar raportul fiscal de închidere zilnică trebuie păstrat și arhivat o perioadă de 5 ani.

Legea intră în vigoare în termen de 3 zile de la publicare, respectiv în data de 20 iulie 2019.