Legea nr. 132 din 11 Iulie 2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul oficial nr. 0575 din 15 iulie 2019

Actul normativ stabilește două modificări importante cu privire la activitatea de angajare a zilierilor, și anume:

  1. Se extind activitățile prestate de zilieri;
  2. Se adoptă o procedură specială de impozitare, evidență și declarare aplicabilă zilierilor ce desfășoară activități în domeniile agricol, silvic, viticol, pomicol, piscicol, creșterii animalelor.

Potrivit acestei legi, se vor putea angaja zilieri și în următoarele domenii de activitate:

  • activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste – clasa 7220 (săpături arheologice);
  • creşterea materialului săditor – creşterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operaţiuni de îngrijire/curăţare a pomilor, activităţi ale pepinierelor, cu excepţia celor pentru arbori de pădure – clasa 0130;
  • activităţi de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activităţi-suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002, activităţi de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004 şi tabere de copii organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea sa – clasa 5520.

Ca regulă generală, un zilier nu poate presta activitate mai lungă de 90 de zile calendaristice cumulate pentru același beneficiar, iar pentru toți beneficiarii nu poate depăși un număr total de 120 de zile în decursul unui an. Fac excepție zilierii ce desfășoară activități în domeniile agricol, silvic, viticol, pomicol, legumicol, floricol, piscicol, creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice, precum şi în activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare, aceștia având dreptul să desfășoare activități de zilier o perioadă de 180 de zile într-un an.

Prevederi speciale și fiscale aplicabile doar zilierilor ce desfășoară activități în domeniul creșterii animalelor – ovine, caprine, crescute în sistem extensiv prin pășunare

  • Zilierii pot desfășura în aceste domenii activitate până la 180 de zile la același beneficiar. Pentru aceștia, Registrul electronic al zilierilor se va completa lunar.
  • Angajatorul acestor categorii de zilieri este obligat la plata unei cote forfetare ce reprezintă 10% din salariul minim brut garantat în plată pentru fiecare zilier. Această sumă se achită o singură dată, anual. Modalitatea de declarare, plată și alte detalii vor fi adoptate prin ordin comun al Ministrului Finanțelor și al Ministrului Muncii.

Foarte important: această cotă de cheltuieli forfetare aduce o derogare pentru această categorie de zilieri în sensul că din aceasta se suportă contribuția la asigurările sociale de pensii datorată de zilieri. Practic, efectul este de a nu se mai reține contribuție la pensii suportată de zilieri, ci suportată de angajator.

Pentru activitatea desfăşurată de către zilierii amintiți anterior, cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic decât 50% din valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.  Remuneraţia netă nu poate fi mai mică decât 50% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii, la care se adaugă şi alte drepturi, în bani sau în natură, care reprezintă cel puţin cheltuieli de cazare şi masă.

Legea intră în vigoare în 3 zile de la publicarea în Monitorul oficial, respectiv în data de 18 iulie 2019.

OpANAF nr. 2783/2019 pentru aprobarea modelului, conţinutului şi instrucţiunilor de completare ale formularului (085) „Opţiune privind aplicarea/încetarea aplicării prevederilor art. 278 alin. (5) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal“.

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul oficial nr. 559 din 08.07.2019

OpANAF nr. 2783/2019 se adresează persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, când acestea prestează servicii furnizate pe cale electronică, servicii de telecomunicații, servicii de radiodifuziune și televiziune, și servicii de telecomunicații către beneficiari din alte state membre, iar beneficiarii sunt persoane neimpozabile, cum ar fi: persoane fizice, unități de cult, organizații fără scop patrimonial ce nu efectuează activități economice.

Din punctul de vedere al TVA, locul prestării de servicii este considerat la domiciliul acestor persoane neimpozabile și facturarea se va face urmărind un regim special – cu cota de TVA din statul unde se află beneficiarul, TVA ce trebuie plătit la bugetul acelui stat. Plata TVA se face fie prin înregistrare directă, fie prin utilizarea mini ghișeului unic MOSS, respectiv prin depunerea unui decont de TVA prin intermediul acestui ghișeu.

Începând cu luna aprilie a fost transpusă în legislația națională prevederile Directivei nr. 1065/2016, aplicabilă în România prin intermediul Legii nr. 60/2019 ce introduce o simplificare a procedurii.

Astfel, la un plafon anual de 10.000 euro, exclusiv TVA, furnizorul acestor categorii de servicii nu mai are obligația să aplice cotele de TVA din celelalte state membre, ci va factura cu TVA din România.

Această procedură se realizează prin depunerea la Autoritatea fiscală a formularului 085. Formularul este reglementat de acest act normativ ce aduce instrucțiuni de completare și de depunere.

Ca și element de referință, suma de 10.000 euro este convertită în lei la valoarea de 46.337 lei. Ca procedură de depunere, acesta se comunică la ANAF la registratură sau prin poștă.

Poate să opteze pentru această  procedură o persoană impozabilă interesată ce nu a depășit plafonul amintit nici în anul anterior și nici în anul curent.

Depunerea formularului presupune aplicarea acestui regim al TVA cu facturare cu cotă de TVA din România, și nu cu înregistrare pentru plată de TVA în celălalt stat membru pentru o perioadă de minim 2 ani calendaristici.

Dacă nu s-au îndeplinit 2 ani calendaristici, iar persoana impozabilă dorește să renunțe la aplicarea acestei proceduri, va fi notificată de organul fiscal cu privire la faptul că nu are acest drept.

OUG nr. 60 din 04 Iulie 2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligații fiscale și bugetare, precum și unele măsuri referitoare la obligațiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare și împrumuturilor contractate de statul român de la instituții de credit și subîmprumutate operatorilor economici

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul Oficial nr. 0556 din 05 iulie 2019

Actul normativ analizat se adresează operatorilor economici ce își desfășoară activitatea în domeniul producției de energie electrică, ce înregistrează datorii la bugetul de stat.

Prin excepție de la Codul de procedură fiscală, adoptat prin Legea nr. 207/2015, pentru aceste categorii de agenți economici, stingerea obligațiilor bugetare se poate face prin cedarea unor active energetice către statul român, ce intră în proprietatea publică a statului român, cu administrare acestora de către Ministerul Energiei.

Noțiunea de active funcționale energetice, potrivit ordonanței, reprezintă totalitatea bunurilor mobile și imobile ce aparțin unui operator economic, ce deține capacități de producție a energiei electrice.

Pentru a se realiza stingerea obligațiilor bugetare, operatorul economic interesat va adresa organului fiscal o cerere aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor, însoțită de avizul favorabil al Ministerului Energiei și de Transelectrica.

Bunurile ce fac obiectul stingerii de datorii vor fi evaluate de către un evaluator autorizat.

Ministerul Energiei și operatorii economici încheie un proces verbal de predare-primire, proces verbal ce constituie titlu de proprietate publică al statului.

În termen de 15 zile de la încheierea acestui proces verbal de predare-primire, operatorul economic depunerea cererea de stingere a obligațiilor bugetare, cerere însoțită de lista bunurilor ce fac obiectul transferului, respectiv raportul de evaluare pentru stabilirea prețului de transfer.

Organul fiscal central stinge obligațiile bugetare cu valoarea bunurilor trecute în proprietatea publică a statului. Data stingerii obligațiilor bugetare este data procesului verbal de predare a activelor.

Notă: nu pot face obiectul transferului de active acele active care sunt deja grevate de garanții sau sarcini, în afară de cele instituite de Ministerul Finanțelor Publice sau de către organul fiscal central.

Lista bunurilor ce fac obiectul stingerii obligațiilor bugetare se aprobă prin ordin al Ministrului Energiei.

Transferul de active este reglementat de Codul de procedură fiscală ca o procedură de stingere a obligațiilor bugetare. Acesta se poate realiza însă doar cu acordul organului fiscal. Procedura nu mai impune un acord al organului fiscal, acesta doar efectuează stingerea obligațiilor bugetare în condițiile ordonanței.

OUG nr. 56 din 03 Iulie 2019 pentru completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri Monitorul oficial nr. 0552 din 04 iulie 2019 Ordin ANAF nr. 1757 din 28 Iunie 2019 pentru aprobarea Procedurii de mediere, precum și a documentelor pe care debitorii le prezintă în vederea susținerii situației economice și financiare Monitorul oficial nr. 0549 din 04 iulie 2019

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

OUG nr. 56/2019 prevede o serie de modificări în domeniul angajării zilierilor, prin activităților în care pot fi angajați zilierii.

Noile domenii în care pot fi angajați zilieri sunt:

  • hoteluri şi alte facilităţi de cazare – diviziunea 55; facilităţi de cazare similare – clasa 5510; facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – tabere de copii, organizate de Ministerul Tineretului şi Sportului, direct sau prin unităţile din subordinea acestuia;
  • facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – clasa 5520 – cabane;
  • activităţi ale bazelor sportive – clasa 9311;
  • activităţi ale cluburilor sportive – clasa 9312.

Celelalte reglementări privind zilierii rămân aplicabile și, începând cu data de 1 mai 2019, pentru veniturile brute realizate de zilieri se reține contribuția la asigurările sociale – pensii în procent de 25%, pe lângă impozitul pe venit de 10%.

Zilierii nu au calitate de asigurați în sistemul public de sănătate și nu se reține din remunerația acestora contribuția la asigurările sociale de sănătate. Aceștia pot opta, dacă doresc, să fie asigurați în sistemul public de asigurări de sănătate prin depunerea Declarației unice.

Un zilier poate presta activitate de maxim 90 de zile într-un an, pentru același angajator, excepție făcând doar zilierii din domeniul agriculturii, creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol; în cazul acestora, perioada nu poate depăşi 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.

Ordinul ANAF nr. 1757/2019 reglementează din punct de vedere procedural formularele necesare, o procedură de mediere între autoritatea fiscală și contribuabilul plătitor de impozite și taxe.

Procedura se aplică debitorilor pentru care a fost demarată procedura de executare silită prin comunicarea somaţiei şi care, în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia, depun la organele fiscale competente o notificare privind intenţia de mediere, al cărui model este reglementat prin prezentul ordin.

Fac obiectul procedurii de mediere între organul fiscal şi debitor obligaţiile fiscale, amenzile de orice fel, precum şi alte creanţe bugetare, individualizate în somaţia pentru care a fost depusă notificarea.

De la data la care debitorul notifică organului fiscal intenţia de mediere, se suspendă procedura de executare silită.

Procedura de mediere constă în:

a) clarificarea situaţiei obligaţiilor înscrise în somaţie, dacă respectivul debitor are obiecţii cu privire la acestea;

b) analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situaţiei economice şi financiare a debitorului în scopul identificării unor soluţii optime de stingere a obligaţiilor, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesnirile la plată prevăzute de lege.

În termen de maximum două zile de la primirea notificării privind intenţia de mediere, organul fiscal înştiinţează debitorul cu privire la organizarea întâlnirii în vederea realizării procedurii de mediere. Data organizării întâlnirii nu trebuie să depăşească termenul de 10 zile de la primirea notificării intenţiei de mediere.

În cazul în care debitorul este înrolat în spaţiul privat virtual, înştiinţarea privind organizarea întâlnirii în vederea realizării procedurii de mediere se comunică prin această modalitate.

În cadrul întâlnirii se au în vedere cel puţin următoarele:

a) punerea de acord între debitor şi organul fiscal în legătură cu obligaţiile fiscale înscrise în somaţie;

b) analiza situaţiei economice şi financiare pe baza justificării puse la dispoziţie de către debitor, precum şi a oricăror altor documente sau informaţii existente la nivelul organului fiscal;

c) identificarea soluţiilor optime de stingere a obligaţiilor, inclusiv posibilitatea de a solicita înlesnirile la plată în condiţiile prevăzute de lege.

Rezultatul medierii, precum şi soluţiile optime de stingere a obligaţiilor se consemnează într-un proces-verbal privind rezultatul medierii, al cărui model este prevăzut în ordin. Procesul-verbal se întocmeşte în două exemplare, dintre care un exemplar se înmânează debitorului, iar un alt exemplar se arhivează la organul fiscal.

OUG nr. 50/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul oficial nr. 543 din 02.07.2019

Actul normativ prevede modificări importante cu privire la contribuția la fondul de mediu, dar și modificări importante pentru gestionarea ambalajelor și deșeurilor din ambalaje. Modificările sunt atât din punct de vedere financiar fiscal, cât și tehnic.

Principalele aspecte cu privire la contribuții și taxe noi reglementate sunt următoarele:

  • contribuţie de 2% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor, obţinute de către deţinătorul deşeurilor, persoană fizică sau juridică. Sumele se reţin la sursă de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi/sau valorificare a deşeurilor, care au obligaţia să le vireze la Fondul pentru mediu;

Anterior actualei reglementări, contribuția a fost de 3% și s-a aplicat numai pentru veniturile obținute din deșeuri feroase și neferoase. Reținem că, s-a redus procentul de la 3% la 2% și se aplică pentru toate categoriile de deșeuri.

  • contribuţie de 50 lei/tonă, datorată de unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu procentul prevăzut în anexa nr. 6 a cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare din  deşeurile municipale, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual şi cantitatea efectiv încredinţată spre reciclare şi alte forme de valorificare. Pentru unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor care nu au organizat serviciul public de salubrizare, contribuţia se calculează pentru întreaga cantitate de deşeuri municipale estimate ca fiind generate potrivit indicilor prevăzuţi în Planul naţional de gestionare a deşeurilor, respectiv de 233 kg/locuitor/an în mediul urban şi 105 kg/locuitor/an în mediul rural;

Aceste prevederi, prin actuala reglementare au fost modificate în sensul în care se precizează sumele datorate de unitățile administrativ-teritoriale ce nu au implementat serviciul de salubrizare al localității.

  • Ecotaxa, în valoare de 0,15 lei/bucată, aplicată tuturor pungilor de transport, cu excepţia celor fabricate din materialele care respectă cerinţele SR EN 13432:2002; ecotaxa se încasează de la operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de ambalaje de desfacere şi se evidenţiază distinct pe documentele de vânzare, iar valoarea acesteia se afişează la loc vizibil la punctul de vânzare, în vederea informării consumatorilor finali;

Anterior actualei reglementări, cuantumul era de 0,1 lei per bucată. Astfel, a operat o majorare a valorii ecotaxei și o reformulare a faptului că nu se datorează ecotaxă pentru pungile/sacoșile regenerabile.

  • contribuţie de 2 lei/kg datorată de operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y), pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE), baterii, anvelope uzate, declarate ca fiind gestionate, şi cantităţile de deşeuri constatate de Administraţia Fondului pentru Mediu;

Această contribuție este o sancțiune aplicată entităților ce preiau transferul de responsabilitate pentru colectarea deșeurilor, când cantitățile reale colectate sunt mai mici decât cele declarate.

Operatorii economici ce preiau aceste responsabilități de reciclare declară semestrial până pe data de 25 a lunii următoare semestrului cantitățile de deșeuri gestionate.