Reducerea temporară a activității salariaților pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Potrivit prevederilor art.52 alin.(3) din Codul muncii,  din motive economice, tehnologice, structurale sau similare, angajatorul poate dispune reducerea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana. Astfel, angajatorul va reduce programul de muncă cu o zi pe sătpămână din durata normala de muncă a salariatilor.

Aceasta decizie își va produce efecte pana la  remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului de muncă. Decizia de reducere temporară a activității se poate lua numai dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.

Dupa consultarea sindicatului reprezentativ sau reprezentantilor salariatilor, in cazul in care nu au fost identificate alte solutii pentru rezolvarea situatiei, reducerea programului de lucru poate fi aprobata.

Precizam ca, in aceasta situatie nu se vor încheia acte aditionale la contractele individuale de munca ale salariatilor, deoarece actul aditional modifica definitiv elementele contractului individual de munca, pe cand reducerea unei zile de lucru si a salariului este o masura temporara (ce dureaza pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului) prin care se modifica programul de muncă in sensul prevazut de lege si salariul in mod corespunzator zilei nelucrate.

Această masura se poate lua numai in baza deciziei angajatorului. Reducerea temporară a activității poate afecta toți salariații sau numai o parte dintre aceștia.

În aceste condiții, în ziua libera neplatita, salariatii nu vor presta activitate, iar angajatorul nu va plăti drepturile salariale.

Zilele reduse din programul normal de muncă al salariatului vor aparea evidentiate atat in pontaj, cat si in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) ca zile suspendate, respectiv zile libere neplatite.

Intrucat in temeiul art. 52 alin. (3), în zilele libere salariatii nu presteaza activitate, iar angajatorul nu plateste drepturi salariale, acestea nu vor fi luate in calcul la stabilirea vechimei in munca. Astfel, odata cu reducerea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana se va reduce corespunzator salariul, ce presupune reducerea cu suma la care ar fi avut dreptul salariatul pentru ziua de lucru daca nu ar fi fost redusa. Prin urmare, salariatul va fi platit doar pentru zilele lucrate efectiv (4 zile pe saptamana).
Având în vedere prvederile art. 52 alin.(1) lit.c) din Codul muncii, potrivit cărora, contractul individual de muncă se suspendă din inițiativa angajatorului în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, saptamanal se vor intocmi decizii individuale de suspendare a CIM pentru o zi, pentru fiecare salariat afectat. Astfel încât, zilele libere vor fi acordate săptămânal, și nu toate odată, adică pe lună.

Activitatea de voluntariat

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

 

Potrivit art. 3 din Legea nr.78/2014, activitatea de voluntariat se desfășoară în baza încheierii unui contract de voluntariat între un voluntar şi organizaţia-gazdă, în temeiul căruia, prima parte se obligă să presteze o activitate de interes public, fără a fi remunerată, iar cea de-a doua se obligă să ofere o activitate adecvată solicitării sau pregătirii voluntarului.

Voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activităţi de interes public desfăşurate în folosul altor persoane sau al societăţii, organizate de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remuneraţie, individual sau în grup.

Activitățile de interes public se referă la: arta şi cultura, sportul şi recreerea, educaţia şi cercetarea, protecţia mediului, sănătatea, asistenţa socială, religia, activismul civic, drepturile omului, ajutorul umanitar şi/sau filantropic, dezvoltarea comunitară, dezvoltarea socială.

Din interpretarea prevederilor de mai sus, rezultă că aceste contracte sunt incheiate exclusiv de ONG-uri, nu si de societăți, avand in vedere ca, definitia organizatiei-gazda care incheie contractele de voluntariat cuprinde doar persoane juridice de drept public si privat, fara scop lucrativ. Astfel, nu se va putea incheia in calitate de organizatie gazda un contract de voluntariat cu persoana care nu are calitatea de persoana juridica de drept public sau persoana juridica de drept privat fara scop lucrativ.

De asemenea, potrivit art.10 alin.(1) din lege, este interzis, sub sancţiunea anulabilităţii, să se încheie contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestaţiilor respective.

În plus, activitatea de voluntariat se desfăşoară în urma unei cereri din partea organizaţiei-gazdă, prin care aceasta îşi manifestă disponibilitatea de a colabora cu voluntari [art.9 alin.(1)]. Această cerere se realizează printr-un anunţ public.

Întrucât potrivit art.11 alin.(2) din Legea nr.78/2014, organizaţia-gazdă este obligată să ţină evidenţa voluntarilor, a duratei şi a tipului activităţilor desfăşurate şi evaluării voluntarilor, pe baza criteriilor stabilite în regulamentul intern, trebuie înființat un registru de evdență a voluntarilor.

Totodata, unul dintre principiile pe care se fundamenteaza institutia voluntariatului este prevazut de art. 4 lit. b) din lege, respectiv implicarea activa a voluntarului in viata comunitatii. Cu alte cuvinte, intelegem ca interesul general, colectiv, al comunitatii, constituie unul dintre principiile voluntariatului, principiu care guverneaza deci aceasta materie.

Consilier juidic,

Casian Cristina

Indemnizația de handicap pentru persoanele care obțin venituri din dividente

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Indemnizația de handicap pentru persoanele care obțin venituri din dividente

Persoanele cu handicap care obțin venituri nu pierd prestaţiile sociale stabilite de lege. Potrivit Legii nr.448/2006 privind protecţia şi poromovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prestațiile sociale sunt: indemnizaţia lunară și bugetul personal complementar, care se acordă indiferent de venituri, conform art.57 alin. (4) din Legea 448/2006.

De altfel, trebuie să se facă deosebirea între pensie şi indemnizaţie. Indemnizaţia lunară pentru persoanele cu handicap este acordată în baza Legii nr.448/2006. Conform acestei legi, toate persoanele cu handicap au dreptul să dobândească venituri.

Pe de altă parte, pensia de invaliditate se acordă în condițiile Legii nr.263/2010, pentru persoanele care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă. În cazul în care pensionarul, încadrat în gradul I sau II de handicap, realizează venituri, pensia de invaliditate se supendă.

Prin urmare, doar persoana cu handicap care are şi calitatea de pensionar de invaliditate gradul I sau II nu are drept de muncă, deoarece are capacitatea de muncă pierdută.

Persoanele cu handicap care nu pot beneficia de prestațiile sociale prevăzute de Legea nr.448/2006 sunt prevăzute la art. 58 alin (6), și anume:

-       adulţii cu handicap îngrijiţi şi protejaţi în centre rezidenţiale publice;

-       persoanele cu handicap care sunt reţinute, arestate sau condamnate definitiv la o pedeapsă privativă de libertate, pe perioada reţinerii, arestării ori a detenţiei;

-       adulţii cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri, aflaţi în îngrijirea şi protecţia asistentului personal profesionist.

În plus, aceste persoane beneficiază şi de facilităţi fiscale pentru toate categoriile de venituri obținute. Astfel, potrivit art.60 alin.(1) din Codul fiscal, persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, sunt scutite de la plata impozitului pe venit. În această categrorie intră și dividentele, respectiv câştigurile obţinute de persoanele fizice din deţinerea de titluri de participare, definite de legislaţia în materie. Mai mult, veniturile din activităţi independente cuprind veniturile din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii şi veniturile din profesii liberale, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente [art.67 alin.(1) Cod fiscal].

În concluzie, pesoanele cu handicap  care obțin venituri din dividente, pot beneficia de indemnizație lunară, acordată în temeiul Legii nr.448/2006, aceasta nefiind afectată.

Consilier juridic,

Cristina Casian

OMFP nr. 611 din 31 Ianuarie 2019 pentru aprobarea modelului, conținutului, modalității de depunere și de gestionare a „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

 

Monitorul Oficial nr. 0123 din 15 februarie 2019

 OMFP nr. 611/2019 adoptă formatul și modul de completare și depunere pentru Formularul 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“.

Ordinul stabilește cel puțin trei modificări în domeniul financiar contabil și fiscal, astfel:

a)      Pentru salariații din domeniul IT, începând cu luna ianuarie 2019, nu se mai acordă facilitatea de suportare de la buget a unei părți din contribuția la asigurarea de sănătate, astfel începând cu luna ianuarie 2019, aceștia suportă din salariul brut realizat, cota integrală a contribuției la asigurările de sănătate în procent de 10%.

b)      Salariații din domeniul construcțiilor, respectiv cei din domeniul producției materialelor de construcții, sau din sectorul arhitectură, beneficiază de anumite facilități fiscale acordate în condițiile OUG nr. 114/2019.

c)  Angajatorii ce încadrează în baza unui contract de muncă, un număr de minim 2 persoane cu vârsta de până la 45 de ani, iar angajările sunt în domeniul agricol sau în domeniul acvacultură și industrie alimentară, primesc un sprijin financiar, conform Legii nr. 336/2018, în vigoare de la 01 ianuarie 2019. Prin excepție de la Codul fiscal, acești salariați sunt scutiți de la plata impozitului pe venitul din salarii.

În ceea ce privește declararea și aplicarea facilităților fiscale pentru salariații din domeniul construcțiilor și din domeniul materialelor de construcții, în cazul în care angajatorii acestor salariați realizează o cifră de afaceri din domeniul construcțiilor de cel puțin 80% din totalul cifrei de afaceri, salariații vor beneficia de următoarele facilități:

  • Contribuția la asigurările sociale pensii este în procent de 21,25%;
  • Contribuția la asigurările de sănătate este eliminată;
  • Impozitul pe venitul din salarii este scutit la plată.
  • Salariul minim brut în sectorul construcțiilor este suma de 3.000 lei/lună, corespunzător unei norme întregi de lucru. Facilitățile se acordă doar dacă salariatul realizează un venit brut lunar între 3.000 lei și 30.000 lei inclusiv.
  • Angajatorul primește o reducere a contribuției asiguratorie pentru muncă la procentul de 0,3375%, reprezentând 15% din procentul standard de 2,25%.
  • Cu privire la declarația 112, cifra de afaceri realizată trebuie declarată la autoritatea fiscală. Pentru determinarea procentului de 80%, se analizează cifra de afaceri realizată cumulat de la începutul exercițiului și până la finele lunii pentru care se calculează și plătesc salariile inclusiv.
  • De reținut: nu se face analiza doar pentru luna de calcul a salariilor, ci cumulat de la începutul anului până la zi.
  • Prezentul ordin definește componența cifrei de afaceri, atât pentru operatorii economici ce aplică IFRS, cât și pentru cei ce aplică standarde conforme cu directivele europene.

Cifra de afaceri ce trebuie menționată în declarația 112 cuprinde valoarea serviciilor efectuate sau a bunurilor livrate, din care se scad reduceri comerciale acordate, și după caz, taxa pe valoarea adăugată.

La acestea, se adaugă:

  • Soldul creditor al contului de venituri din costuri aferente producției sau prestărilor de servicii (cont 711 sau 712, după caz).
  • Soldul creditor al contului de venituri din producția de imobilizări corporale (cont 722).

Din aceste sume se scad soldurile debitoare ale acestor conturi.

Observăm așadar că avem o soluție și pentru societățile din construcții ce realizează lucrările de construcții în primele luni ale anului, iar facturarea se realizează în primăvară sau ulterior, conform situațiilor de construcții și clauzelor contractuale.

Stabilirea salariului minim brut în cazul contractelor de muncă cu timp parțial

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Având în vedere dispozițiile art.103 din Codul muncii, contractul individual de muncă cu timp parțial este definit prin raportare la numărul de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară. În cazul acestor tipuri de contracte de muncă, numărul de ore de muncă este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil.

Prevederile legale nu stabilesc o durată minimă de muncă pe zi sau pe lună. Astfel, durata muncii prestate în temeiul contractelor de muncă cu timp parțial poate fi chiar și de 2 ore pe lună.

Drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.

În ceea ce privește stabilirea salariului minim brut, potrivit art.164 din Codul muncii, în cazul în care programul normal de muncă este mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru.

Pentru anul 2019, potrivit HG nr. 937/2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este stabilit la 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 lei/oră, iar pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, la 2,350 lei/lună, pentru un program de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră.

Astfel, dspre exemplu, pentru un program de lucru de 2 ore/lună, salariul minim brut se va stabili la 24,86 lei, respectiv 28,088 lei pentru personalul cu studii superioare, cu vechime de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare.

Consilier juridic,

Cristina Casian