OUG nr. 26 din 18 Aprilie 2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul Oficial nr. 0309 din 19 aprilie 2019

 

OUG nr. 26/2019 aduce modificări următoarelor acte normative:

  • Legii nr. 52/2011 privind activitatea efectuată de zilieri;
  • Codului fiscal, adoptat prin Legea nr. 227/2015, cu modificări ulterioare;
  • Legii nr. 95/2006 privind sănătatea;
  • Codului muncii, adoptat prin Legea nr. 53/2003, cu modificări ulterioare.

Astfel, începând cu data de 01 mai 2019, se extind categoriile de activități ce pot fi executate de către zilieri. Noile domenii în care pot fi angajați zilierii sunt:

- activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor – grupa 823;

- publicitate – grupa 731;

- activităţi de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activităţi-suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002 şi activităţi de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004;

- creşterea şi reproducţia animalelor semidomesticite şi a altor animale – clasa 0149;

- activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – diviziunea 5621;

- activităţi de întreţinere peisagistică – plantarea, îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia facilităţii de locuit particulare clasa 8130;

- restaurante – clasa 5610;

- baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor – clasa 5630;

- activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervaţiilor naturale – clasa 9140.

Se păstrează dreptul de a fi încadrați zilieri în domeniile: agricultură – diviziunea 01, silvicultură – diviziunea 02, piscicultură – diviziunea 03.

Niciun zilier nu are dreptul să presteze activitate mai mult de 90 de zile cumulate într-un an calendaristic, la același beneficiar.

Prin excepție, perioada poate să fie de până la 180 de zile la același beneficiar dacă sunt efectuate de zilier activități în domeniul agriculturii, creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol.

De la data de 20 decembrie 2019 se înființează Registrul electronic de evidență a zilierilor, ținut de Inspecția Muncii. Prin Ordin al Ministrului Muncii, în termen de 60 de zile de la înființarea Registrului, se va adopta procedura efectivă de înscriere în acest registru. Desigur, vom ține cont de următoarele modificări normative pentru înscrierea în acest Registru.

Veniturile realizate de zilier urmează următoarea procedură de fiscalizare:

a)                      Sunt supuse impozitului pe venit în procent de 10%;

b)                      Sunt supuse contribuției la asigurările sociale pensii cu procentul de 25%.

Reținerea, calculul, declararea și plata acestor obligații fiscale este în seama angajatorului de zilieri. Practic, se extinde obligația plății contribuției la pensii față de reglementările existente.

Nu se datorează contribuția asiguratorie pentru muncă, iar zilierul nu are calitate de asigurat în sistemul de sănătate, în sistemul pentru accidente de muncă și boli profesionale.

În cazul în care se produce un accident de muncă sau o boală profesională, angajatorul de zilieri are obligația să suporte cheltuielile cu îngrijirile medicale aferente.

Un zilier poate să fie asigurat opțional în sistemul public de sănătate, prin depunerea Declarației unice, calitatea de asigurat începand de la data depunerii declarației, și se păstrează o perioadă consecutivă de 12 luni, dacă nu se depune o nouă declarație pentru perioada următoare.

Pentru zilierele ce urmează o procedură de fertilizare în vitro, se acordă suplimentar un concediu de odihnă plătit de 3 zile. Cererea de concediu va fi însoțită de scrisoarea medicală dată de medicul specialist.

Nedepunerea situațiile financiare anuale în termenul prevăzut de lege

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, societăţile comerciale au obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale. Situaţiile financiare anuale se întocmesc şi se publică, potrivit legii, în limba română şi în lei (pct.1.7 din Anexa I a OMFP nr.10/2019).

Conform prevederilor Legii societăţilor nr. 31/1990, situaţiile financiare anuale sunt supuse aprobării de către adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor. În cazul societăților pe acțiuni, Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.

În baza art. 185 din Legea societăţilor, consiliul de administraţie, respectiv directoratul, este obligat să depună la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în format hârtie şi în format electronic sau numai în formă electronică pe portalul www.e-guvernare.ro, având ataşată o semnătură electronică extinsă, situaţiile financiare anuale aprobate.

Indiferent de forma de organizare, forma de proprietate şi de reglementările contabile aplicabile, termenul în care societățile comerciale au obligația să depună un exemplar al situaţiilor financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publiceeste de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar(art.36 din Legea nr.82/1991).

Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi, de regulă, coincide cu anul calendaristic. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. Încheierea exercițiului financiar este de regulă data de 31 decembrie 2019. Exerciţiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic pentru sucursalele cu sediul în România, care aparţin unei persoane juridice cu sediul în străinătate, precum şi pentru persoanele juridice cu sediul în România. De asemenea, societățile nou-înfiinţate pot opta pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic de la data înfiinţării acestora  (art.27 din Legea nr.82/1991).

Potrivit art. 29 şi 30 din Legea nr. 82/1991, situaţiile financiare anuale vor fi însoţite de raportul administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz, şi de propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.

În cazul societăților pe acțiuni, în vederea efectuării publicităţii legale, Ministerul Finanţelor Publice transmite, electronic, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului copii, în formă electronică, a următoarelor documente: situaţiile financiare anuale raportul consiliului de administraţie, respectiv al directoratului, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum şi indicatorii economico-financiari necesari efectuării publicităţii legale. Publicitatea legală se realizează prin menţionarea în registrul comerţului a depunerii situaţiilor financiare anuale, însoţite de raportul consiliului de administraţie, respectiv al directoratului, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum şi prin publicarea indicatorilor economico-financiari extraşi din acestea.

În cazul societăților cu răspundere limitată, publicitatea este asigurată de către acestea, prin depunerea situaţiilor financiare anuale, aprobate de către adunarea generală a asociaţilor, la registrul comerţului, în termen de 15 zile de la data adunării generale (art.201 din Legea nr.31/1990).

Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la societățile comerciale revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii respective (art.10 din Legea nr.82/1991).

Nedepunerea situaţiilor financiare anuale, a situaţiilor financiare anuale consolidate, precum şi a raportărilor contabile constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei (art.41 și 42 din Legea nr.82/1991).

Mai mult, nedepunerea situațiilor financiare anuale poate atrage dizolvarea societății. Astfel, Legea societăților prevede la art. 237 faptul că, în cazul în care societatea nu şi-a depus situaţiile financiare anuale, precum şi raportările contabile la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de întârziere depăşeşte 60 de zile lucrătoare, la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii.

Majorarea preturilor serviciilor de comunicatii electronice

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Majorarea preturilor serviciilor de comunicatii electronice – consecintele Ordonanţei de urgenţă nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, in vigoare de la 29.12.2018.

 

Acest act normativ stabileste reguli noi cu privire la investitiile publice, anumite masuri fiscal-bugetare, completand sau modificand, in acelasi timp, numeroase alte acte normative.

Aceste modificari se rasfrang si asupra Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicatiile electronice, ceea ce a condus la majorarea preturilor serviciilor de comunicatii electronice, din cauza costurilor ridicate cu care se confrunta, in noul context legal, furnizorii acestor servicii.

Astfel, au fost stabilite valori minime pentru acordarea licentelor de utilizare a frecventelor radio –2% sau 4% (in functie de banda de frecventa radio utilizata) din cifra de afaceri din anul anterior inmultita cu numarul de ani pentru care se acorda licenta si, in cazul prelungirii licentelor – 4% cifra de afaceri din anul anterior inmultita cu numarul de ani pentru care se prelungeste licenta.

Textul anterior nu stabilea o valoare minima in functie de cifra de afaceri, avand urmatorul cuprins: art.28 OUG 111/2011 „Acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio prin intermediul unor proceduri de selecţie competitivă sau comparativă este condiţionată de plata către bugetul de stat a unei taxe de licenţă; cuantumul şi condiţiile privind efectuarea plăţii vor fi stabilite, pentru fiecare caz în parte, prin hotărâre a Guvernului iniţiată de către Secretariatul General al Guvernului, la propunerea ANCOM.”

De asemenea, a fost majorat nivelul amenzilor contraventionale de la 2% la 5% din cifra de afaceri (dacă cifra de afaceri depaseste 3 milioane lei), si de la 5% la 10% din cifra de afaceri in cazul incalcarii repetate a anumitor obligatii indicate in cuprinsul Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr.51/2006, astfel cum este prevazut inart.47al legii mentionate (anterior, nivelul amenzilor era intre 20.000 lei si 50.000 lei).

Furnizorii de retele de comunicatii electronice care efectueaza lucrari fara autorizare se sanctioneaza cu amenda de pana la 10% din cifra de afaceri, proportional cu numarul de utilizatori deserviti fara autorizatie, respectiv un procent la 100 de utilizatori. A fost introdusă o penalitate de 0,1% pe zi, pentru utilizarea frecventelor radio fara licenta sau dupa expirarea perioadei de valabilitate a licentei.

Printre modificarile cele mai importante se numara cea privind tariful de monitorizare. Astfel, conform art.122 din Ordonanta de Urgenta 111/2011: „orice persoană care are calitatea de furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice, furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau furnizor de servicii poştale are obligaţia de a plăti către ANCOM un tarif de monitorizare anual, în condiţiile prevăzute în prezentul capitol, din momentul dobândirii calităţii de furnizor şi până la încetarea acestei calităţi”. Conform art. 124 al aceluiasi act normativ, „tariful de monitorizare se calculează ca un procent din cifra de afaceri realizată în anul anterior celui pentru care se datorează, în cazul persoanelor care au avut calitatea de furnizor pe parcursul întregului an calendaristic anterior”. In urma modificarilor aduse de OUG 114/2018, procentul mentionat s-a stabilit in cuantum de 3% din cifra de afaceri, acesta fiind de maxim 0,4% din cifra de afaceri in reglementarea anterioara.

HG nr. 213 din 10 Aprilie 2019 pentru modificarea și completarea titlului VII „Taxa pe valoarea adăugată“ din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 OMFP nr. 1948 din 04 Aprilie 2019 privind aprobarea Deciziei Comisiei fiscale centrale nr. 1/2019

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul Oficial nr. 0282 din 12 aprilie 2019

 

HG nr. 213/2019 modifică punctual mai multe norme de aplicare pentru taxa pe valoarea adăugată.

O primă modificare se referă la cota de TVA pe care o va utiliza furnizorul când realizează mai multe livrări sau prestări de servicii în cadrul aceluiași contract. Cu această ocazie, trebuie să se identifice operațiunea principală și tranzacțiile accesorii.

O tranzacție este accesorie unei tranzacții principale dacă aceasta nu reprezintă un scop în sine, ci modul în care se va realiza tranzacția principală.

Tratamentul fiscal al tranzacțiilor accesorii din punctul de vedere al TVA  va fi același cu al tranzacției principale cu privire la cota/scutirile de TVA/locul prestării de servicii etc.

În concluzie, acele tranzacții accesorii au același regim pentru TVA ca și tranzacția principală.

O altă modificare se referă la vânzările de bunuri sub formă de pachet, când unul din bunuri conține cota de TVA de 19%, iar celălalt bun are o cotă redusă de TVA.

Legiuitorul stabilește faptul că, în măsura în care contravaloarea bunurilor poate fi separată, se va aplica pentru fiecare bun cota corespunzătoare. În cazul în care nu se poate face o diferențiere, se va aplica cota standard de TVA de 19%.

O ultimă modificare se referă la faptul când se comercializează un pachet de bunuri și servicii, supuse atât cotei standard de TVA, cât și cotelor reduse, și se poate determina o operațiune principală. În acest caz, cota de TVA este cota operațiunii principale.

De exemplu, pentru accesul la un eveniment sportiv, unde cota de TVA este de 5%, se acordă accesul la parcare (cotă de TVA de 19%) dar și produse alimentare (cota de TVA de 9%). Cota de TVA aplicabilă este cota de 5%, chiar dacă se poate identifica componenta de preț.

OMFP nr. 1948/2019 aprobă soluția Comisiei Centrale Fiscale nr. 1/2019. Această soluție este una în domeniul loteriei bonurilor fiscale, pentru bonurile fiscale emise de casele de schimb valutar.

În momentul în care casa de schimb valutar achiziționează o sumă în valută de la un client, pentru care se plătesc lei, suma ce se va lua în considerare la extragere este contravaloarea sumei în lei.

Ordin ANAF nr. 942 din 04 Aprilie 2019 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul Oficial nr. 0285 din 15 aprilie 2019  

 

Ordinul ANAF nr. 942/2019 aprobă procedura privind cesiunea crențelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.

Această procedură se referă la creanțele bugetare înscrise de organul fiscal în tabelul definitiv de creanțe, rămase nestinse la data încheierii contractului de cesiune și se aplică pentru debitorii aflați în procedura insolvenței conform Legii nr. 85/2014, cu modificări ulterioare.

Ordinul stabilește următoarele etape ale procedurii:

a)      Procedura și comisia de selecție a cesionarului;

b)      Încheierea contractului de cesiune:

c)      Nivelul garanțiilor;

d)      Modelele formularelor utilizate în cadrul procedurii, cum sunt: Referatul privind demararea procedurii, Oferta privind cesiunea creanțelor bugetare, model Contract de cesiune a creanțelor bugetare.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească creanțele bugetare pentru a putea fi supuse cesiunii

Cesiunea creanţelor bugetare poate avea loc numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) preţul cesiunii este cel puţin egal cu valoarea creanţelor bugetare, asigurându-se recuperarea integrală a creanţelor bugetare înscrise în tabelul definitiv de creanţe;

b) plata preţului cesiunii şi recuperarea creanţelor bugetare se realizează într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune;

c) cesionarul justifică un interes public în vederea cesionării creanţei;

d) constituirea de garanţii, cu excepţia situaţiei în care plata se efectuează integral până la data încheierii contractului de cesiune.

Selecția cesionarului se realizează de către organul fiscal, prin anunț, termenul de depunere al ofertelor fiind de 10 zile de la data publicării anunțului pe pagina de internet.

Comisia de selecție formată din 3 membrii analizează ofertele și le selectează în următoarea ordine:

  • oferta care are termenul de plată a preţului cesiunii cel mai scurt, dar nu mai târziu de 3 ani de la încheierea contractului de cesiune, şi preţul cesiunii să fie cel puţin valoarea creanţelor bugetare cu care organul fiscal s-a înscris în tabelul definitiv de creanţă;
  • oferta care are preţul cesiunii cel mai mare;
  • garanţia cea mai favorabilă din perspectiva maximizării recuperării creanţelor bugetare.

În baza deciziei comisiei de selecție, se stabilește valoarea garanțiilor care trebuie să acopere cuantumul crențelor bugetare.

Garanțiile pot fi mijloace bănești, scrisoare de garanție sau încheierea unui contract de ipotecă sau gaj în favoarea organului fiscal.

După constituirea garanției, organul fiscal încheie cu cesionarul un Contract de cesiune, în baza căruia acesta scade din evidența fiscală a debitorului creanțele bugetare, ridică eventualele măsuri de executare silită și înregistrează prețul cesiunii. Dacă prețul nu este achitat la termenul prevăzut în contract, acesta devine titlu executoriu.