Ordin ANAF nr. 3200 din 20 Decembrie 2018 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit“ și 120 „Decont privind accizele“

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul Oficial nr. 0018 din 08 ianuarie 2019

 

Ordinul ANAF nr. 3200/2018 modifică formatul declarației 101 privind impozitul pe profit anual, conform reglementărilor fiscale aplicabile în anul 2018.

Modificarea formularului a fost necesară întrucât:

S-a modificat procedura de deducere a dobânzilor, fie că sunt bancare, fie că sunt de la alte entități, respectându-se prevederile de la art. 40^1 – 40^2 din Codul fiscal, procedură introdusă în legislația românească de la 01 ianuarie 2018, cunoscută ca și deducere în funcție de ”costul excedentar al îndatorării”.

S-a limitat la procentul de 30% din pierderea netă (cheltuieli cu cesiunea de creanță – venituri din cesiune), suma ce poate fi dedusă la calculul impozitului pe profit.

o   Notă: ca și element de noutate formală, a fost evidențiată distinct scutirea la impozitul pe profit pentru plătitorii de impozit pe profit ce realizează venituri în baza legii cooperației – cooperativele agricole de producție, conform modificărilor din Legea nr. 164/2016 ce modifică Legea nr. 566/2004.

o   Din punctul de vedere al termenelor de depunere a declarației 101, acestea sunt:

Până pe data de 25 februarie a anului următor (2019) de către asociații și fundații;

Până în data de 25 februarie a anului următor, de către contribuabilii ce realizează venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice și a cartofului, pomicultură și viticultură;

Până pe data de 25 martie a anului următor, de către plătitorii de impozit pe profit cu plăți trimestriale, ce au ca an fiscal anul calendaristic. 

o   Notă: plătitorii de impozit pe profit cu plăți trimestriale ce au un alt an fiscal decât cel calendaristic, depun declarația până pe data de 25 a celei de-a treia luni de la încheierea anului fiscal modificat.

o   Formularul aprobat prin prezentul ordin se utilizează pentru impozitul pe profit aferent anului 2018.

HG nr. 1045 din 28 Decembrie 2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul Oficial nr. 0024 din 09 ianuarie 2019

 

Începând cu data de 01 ianuarie 2019, acordarea tichetelor de masă, tichetelor cadou, tichetelor de creșă, tichetelor culturale, respectiv voucherelor de vacanță se face cu respectarea Legii nr. 165/2018, act normativ ce reglementează în mod unitar toate aceste proceduri.

HG nr. 1045/2018 adoptă normele metodologice pentru legea mai sus amintită, respectiv pentru acordarea biletelor de valoare.

o   Biletele de valoare care pot fi acordate de angajatori sunt:

tichete de masă;

tichete cadou;

tichete de creşă;

tichete culturale;

vouchere de vacanţă.

o   Acestea pot fi utilizate doar la operatorii economici care acceptă bilete de valoare, care au încheiate contracte de prestări servicii cu unitățile emitente.

o   Din punct de vedere fiscal, impozitarea tichetelor de masă, a voucherelor de vacanță, a tichetelor cadou, tichetelor de creșă se realizează conform prevederilor Codului fiscal, respectiv sunt cheltuieli deductibile integral la calculul impozitului pe profit și se impozitează la nivelul persoanei fizice cu impozitul pe venit în procent de 10%.

o   Tichetele culturale reprezintă o cheltuială deductibilă limitat la calculul impozitului pe profit, fiind încadrate la categoria de cheltuieli sociale, iar la persoana fizică reprezintă avantaj de natură salarială supus impozitului pe venit în procent de 10%.

o   Din punctul de vedere al contribuției la asigurările sociale pensii, aceste tichete sunt scutite, inclusiv tichetele culturale, pentru care s-a făcut referire în mod expres, recent, prin OUG nr. 114/2018.

o   Biletele de valoare pot fi acordate atât pe suport hârtie, cât și electronic. Acestea, cu excepția tichetelor de masă, sunt valabile un an de la data emiterii, iar tichetele de masă sunt valabile în anul calendaristic în care a fost emis, cu excepția tichetelor emise în perioada 01 noiembrie – 31 decembrie, care sunt valabile până la data de 31 decembrie a anului următor.

o   Notă: Suportul electronic pe care sunt stocate biletele de valoare poate fi alimentat doar cu valoarea nominală a biletelor acordate de către angajator.

o   Costurile legate de emiterea biletelor de valoare pe suport hârtie şi/sau pe suport electronic se suportă integral de angajatori. Aceste costuri nu pot fi transferate de către angajator salariaților.

o   Pentru tichetele de masă, se iau în calcul și numărul de zile lucrătoare, iar pentru tichetele de creșă, se iau în calcul numărul de luni aferente perioadei pentru care se acordă.

Tichetele de masă:

o   Angajatorii acordă câte un tichet de masă pentru fiecare zi lucrătoare, fără perioada concediului de odihnă, a zilelor libere pentru evenimente deosebite, a perioadelor de incapacitate temporară de lucru sau a absențelor.

o   Nu se acordă tichete de masă persoanelor care beneficiază de indemnizație de hrană.

o   Pentru salariații angajați în baza unui contract de muncă cu timp parțial, tichetele de masă se acordă unde se află funcția de bază.

o   Pentru salariații a căror durată a timpului de muncă depășește 8 ore – în regim de tură, numărul de zile pentru care se acordă tichete de masă se determină prin împărțirea numărului de ore în care a fost prezent la muncă la durata normală de 8 ore.

Tichetele cadou:

o   Angajatorii pot acorda tichete cadou pentru activități cum sunt: campanii de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe deja existente, pentru protocol, reclamă și publicitate.

o   Angajații pot beneficia de tichete cadou numai pentru evenimentele care se încadrează din punct de vedere legal în categoria cheltuielilor sociale.

o   În acest sens, tichetele cadou achiziționate și nedistribuite salariaților se reportează în lunile următoare, fiind interzisă returnarea acestora la emitent.

Tichetele de creșă:

o   Acestea pot fi utilizate de angajați la creșele care au încheiate contracte cu unitățile emitente.

o   Tichetele de creșă se acordă lunar, angajaților, pentru fiecare copil, natural, adoptat sau pentru care s-a instituit tutela, în baza unor documente justificative depuse de angajatul respectiv.

o   Angajatorii sunt obligați să țină evidența proprie a biletelor de valoare, emise atât pe suport hârtie, cât și electronic. La sfârșitul lunii, la sfârșitul perioadei de valabilitate, la data stabilită de angajator sau la data încetării raporturilor de muncă, salariatul este obligat să restituie bilete de valoare pe hârtie sau contravaloarea acestora, neutilizate sau necuvenite.

Mai reținem și aspectul că la data de 01 ianuarie 2021, se abrogă prevederile privind voucherele de vacanță adoptate prin HG nr. 215/2009 pentru arobarea normelor metodologice privind acordarea voucherelor de vacanță.

Legea nr. 21 din 08 Ianuarie 2019 pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul Oficial nr. 0029 din 10 ianuarie 2019

 

Legea cooperației nr. 566/2004 suportă mai multe modificări, respectiv se extind tipurile de cooperative și sunt rescrise mai clar facilitățile fiscale de care beneficiază aceste cooperative.

Ca și element de noutate, apar cooperativele de gradul 3, care reprezintă persoane juridice constituite din cooperative agricole care derulează investiții în comun cu respectarea principiilor cooperatiste.

Desigur, se păstrează cooperativele de gradul 1 și 2, respectiv:

o   Cooperativele de gradul 1 sunt persoane juridice constituite din persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale;

o   Cooperativele de gradul 2 sunt persoane juridice constituite din persoane juridice și/sau persoane fizice, din persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale.

o   Capitalul social pentru cooperativele de gradul 1 este de minim 500 lei, pentru cooperativele de gradul 2 este de minim 10.000 lei, iar pentru cooperativele de gradul 3, capitalul este de minim 50.000 lei, acesta fiind compus din părți sociale subscrise și vărsate.

Facilități fiscale:

Prin excepție de la actualele prevederi ale Codului fiscal, cooperativele agricole plătitoare de impozit pe profit, beneficiază de următoarele scutiri:

a) Pentru cooperativele agricole care procesează produse agricole sau produc/comercializează material genetic și/sau au activitate de creștere și activitate de reproducție, se acordă scutire la plata impozitului pe profit pentru primii 5 ani de la data intrării în producție, în cazul celor nou-înființate și pentru o perioadă de 5 ani începând cu luna următoare intrării acestei legi în vigoare, pentru cele deja înființate.

b) Pentru cooperativele agricole de achiziţii şi vânzări, care organizează atât cumpărările de materiale şi de mijloace tehnice necesare producţiei agricole, cât şi vânzările produselor agricole; cooperativele agricole de procesare a produselor agricole, care asigură produse tipice, de marcă, cu prezenţă permanentă; cooperativele agricole manufacturiere şi de mică industrie în agricultură; cooperativele agricole de exploatare şi gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole şi a efectivelor de animale, se acorrdă scutire la plata impozitului pe profit pentru 5 ani, cu condiția ca cifra de afaceri din anul anterior să fie de până la 3.000.000 euro.

c) Pentru membri cooperatori ce sunt microîntreprinderi sau persoane fizice ce desfășoară activități independente, se acordă scutire la impozitul pe venitul microîntreprinderii sau scutire la impozitul pe venitul persoanei fizice, aferent producției valorificate prin cooperativa agricolă. Această măsură se acordă pe termen nedeterminat.

d) Cooperativele agricole nu vor fi considerate microîntreprinderi, chiar dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Codul fiscal, ci vor fi considerate plătitoare de impozit pe profit, iar drept consecință, beneficiază de facilitățile fiscale aferente.

e) Membrii copperatori, atât persoane juridice, cât și persoane fizice, beneficiază de scutirea la plată a impozitului pe terenuri și clădiri datorate bugetului local, utilizate pentru obținerea producției agricole valorificate prin cooperativa agricolă. Această scutire se acordă dacă în anul anterior au valorificat minim 50% din producția obținută prin cooperativă.

Se acordă de asemenea scutire la impozit pentru bunurile aflate în patrimoniul de afectațiune al persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și familiale.

f) Se acordă scutirea la plata impozitului pe arendă pentru membrii cooperativelor agricole, pentru terenurile luate în arendă de către cooperativele agricole de la aceste persoane.

OMFP nr. 10 din 03 Ianuarie 2019 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice și pentru reglementarea unor aspecte contabile

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul Oficial nr. 0035 din 14 ianuarie 2019

 

OMFP nr. 10/2019 adoptă formatul și modul de completare și depunere pentru situațiile financiare anuale aferente anului 2018. Nu sunt elemente deosebite ca și structură de fond, situațiile financiare sunt structurate în funcție de ”mărimea” entității raportoare și de modul de organizare a contabilității, fie sistemul conform cu directiva europeană adoptat prin OMFP nr. 1802/2014, cu modificări ulterioare, fie sistemul de raportare financiară IFRS adoptat prin OMFP nr. 2844/2016, cu modificări ulterioare.

Actul normativ adoptă și criteriile prin care se stabilește ce entități raportoare au obligația auditării situațiilor financiare anuale. Se păstrează situația deja reglementată, când se iau în calcul criteriile de mărime existente la data de 31 decembrie 2018 și la 31 decembrie 2017, respectiv:

Total active = 16.000.000 lei;

Cifra de afaceri netă = 32.000.000 lei;

Numărul mediu de salariați în cursul exercițiului = 50.

o   Auditul statutar este obligatoriu, când aceste criterii se depășesc pe parcursul a două exerciții consecutive.

o   Formatul situațiilor financiare anuale în funcție de criteriile de mărime a entității – microentități, entități mici, entități mijlocii și entități mari:

Entitățile care la data bilanțului nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii de mărime și anume:

o   totalul activelor: 1.500.000 lei;

o   cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei;

o   numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10,

o   întocmesc situații financiare anuale care cuprind:

bilanț prescurtat (cod 10);

cont prescurtat de profit și pierdere (cod 20).

o   Acestea vor fi însoțite de formularul „Date informative” (cod 30) și formularul „Situația activelor imobilizate” (cod 40).

Entitățile care la data bilanțului nu se încadrează în categoria microentităților și care nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii de mărime și anume:

o   totalul activelor: 17.500.000 lei;

o   cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;

o   numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50,

o   întocmesc situații financiare anuale care cuprind:

bilanț prescurtat (cod 10);

cont de profit și pierdere (cod 20);

note explicative la situațiile financiare anuale.

o   Opțional, ele pot întocmi situația modificărilor capitalului propriu și/sau situația fluxurilor de trezorerie.

o   Acestea vor fi însoțite de formularul „Date informative” (cod 30) și formularul „Situația activelor imobilizate” (cod 40).

Entitățile care la data bilanțului depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii de mărime și anume:

o   totalul activelor: 17.500.000 lei;

o   cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei;

o   numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50,

o   precum și entitățile de interes public întocmesc situații financiare anuale care cuprind:

bilanț (cod 10);

cont de profit și pierdere (cod 20);

situația modificărilor capitalului propriu;

situația fluxurilor de trezorerie;

notele explicative la situațiile financiare anuale.

o   Acestea vor fi însoțite de formularul „Date informative” (cod 30) și formularul „Situația activelor imobilizate” (cod 40), respectiv o declarație privind politicile contabile semnificative.

 

o   Care sunt termenele de depunere pentru situațiile financiare?

o   Termenele pentru depunerea situațiilor financiare anuale la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice sunt următoarele:

pentru societățile, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar;

pentru societățile fără scop patrimonial sau pentru cele aflate în lichidare înregistrată la Registrul Comerțului, 120 de zile de la încheierea exercițiului financiar;

entitățile care nu au desfășurat activitate de la constituire până la sfârșitul exercițiului financiar de raportare nu întocmesc situații financiare anuale, urmând să depună în acest sens la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice o declarație pe propria răspundere a persoanei care are obligația gestionării entității, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

 

Reglementarea europeana si nationala cu privire la activitatea de distributie de asigurari

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Directiva 2016/97 a Parlamentului European si a Consiliului, din 20 ianuarie 2016, privind distributia de asigurari introduce o serie de conditii stricte pentru persoanele fizice si juridice care desfasoara activitatea de distribuţie a produselor de asigurare şi reasigurare.

Problema se pune daca aceasta directiva, transpusa in legislatiile nationale ale statelor membre, face ca legea sa se interpreteze de o asa maniera incat orice entitate sau persoană care acționează sau promovează, în orice mod, ca intermediar al unui contract de asigurare este, din punct de vedere juridic, asimilata unui distribuitor de asigurări, astfel fiind obligata sa indeplineasca o serie de conditii mult mai stricte privind certificarea.

Aceasta Directiva a fost transpusa in legislatia nationala a Romaniei prin Legea nr.236/2018 privind distributia de asigurari, in vigoare de la 01 octombrie 2018.

Potrivit art.1., obiectul de reglementare al Legii îl constituie: activitatea de distribuție a produselor de asigurare și reasigurare, organizarea și funcționarea distribuitorilor de asigurări și reasigurări, supravegherea activității de distribuție și a altor activități conexe acesteia, dar și înregistrarea intermediarilor, inclusiv autorizarea sau avizarea acestora, la A.S.F.

De asemenea, conform art.1, alin.(2), prevederile respectivului act normativ urmează a se aplica atât persoanelor fizice, indiferent de regimul fiscal în vigoare, cât și persoanelor juridice, care îndeplinesc următoarele condiții:

–  sunt stabilite sau care doresc să se stabilească pe teritoriul României pentru a desfășura activitate de distribuție;

– desfășoară sau care doresc să desfășoare activitate de distribuție pe teritoriul României;

– au sediul sau domiciliul în România și intenționează să se stabilească ori să desfășoare activitate de distribuție în alte state membre.

In schimb, la art.2 al aceleiasi Legi, se stabileste ca „(1) Sunt exceptaţi de la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi intermediarii de asigurări auxiliare care desfăşoară activitate de distribuţie în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) asigurarea este complementară bunului oferit de un furnizor sau serviciului oferit de un prestator, în cazul în care asigurarea respectivă oferă acoperire pentru una dintre următoarele:

(i) riscul de defectare, pierdere sau avariere a bunului ori riscul de nefolosire a serviciului, care se preconizează a fi utilizat la un anumit moment;

(ii) avarierea sau pierderea bagajelor ori alte riscuri legate de o călătorie rezervată prin prestator;

b) valoarea primei pentru produsul de asigurare, calculată pro-rata pe bază anuală, nu depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 600 EUR;

c) prin excepţie de la lit. b), atunci când asigurarea este complementară unui serviciu prevăzut la lit. a), iar durata serviciului este mai mică sau egală cu 3 luni, valoarea primei plătite pe persoană nu depăşeşte echivalentul în lei al sumei de 200 EUR.

Legea nr. 236/2018 defineste  intermediarii de asigurari ca orice „persoană fizică sau juridică, alta decât o societate sau angajaţii acesteia şi alta decât un intermediar de asigurări auxiliare, care iniţiază sau desfăşoară activitate de distribuţie de asigurări în schimbul unei remuneraţii” si intermediarii de asigurări auxiliare„persoană fizică sau juridică, alta decât o instituţie de credit sau o firmă de investiţii,, care iniţiază sau desfăşoară, în schimbul unei remuneraţii, activităţi de distribuţie de asigurări în mod auxiliar, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: 

   a) să nu desfăşoare activitatea de distribuţie de asigurări ca activitate profesională principală; 

   b) să distribuie numai produse de asigurare care sunt complementare unui bun sau serviciu; 

   c) produsele de asigurare în cauză exclud riscurile din asigurările de viaţă şi de răspundere civilă, cu excepţia cazului în care acoperirea unor astfel de riscuri este complementară bunului sau serviciului oferit ca parte a activităţii sale profesionale principale” .

Cu privire la conditiile de aplicare a acestei Legi pentru societatile care nu desfasoara activitati de asigurare si reasigurare ca obiect principal de activitate, ci functioneaza ca intermediari intre alte entitati/persoane care contracteaza cu acestea, se poate considera ca, odata ce se constata indeplinirea conditiilor din art 2 alin.(1) al Legii nr.236/2018, ar putea fi exceptati de la prevederile acesteia.

Litera a) din articolul mentionat prevede ca, daca asigurarea este complementara bunului oferit ori serviciului prestat si asigurarea se ofera fie pentru riscul de defectare, pierdere, avariere, nefolosire a bunului ori serviciului respectiv, intermediarul de asigurare nu mai cade sub incidenta acestei Legi.

Prin urmare, societatile ce au calitatea de intermediari de asigurari, cu toate ca desfasoara activitati de distributie de asigurari si reasigurari, pot fi exceptate de la prevederile Legii 236/2018 in conditiile in care aceasta nu este o activitate principala a societatii si aceasta distribuie numai produse de asigurare care sunt complementare unui bun sau serviciu, iar produsele de asigurare în cauză să excludă riscurile din asigurările de viață și de răspundere civilă, cu excepția cazului în care acoperirea unor astfel de riscuri este complementară bunului sau serviciului oferit ca parte a activității sale profesionale principale.

Legea nr.236/2018 privind distributia de asigurari, in vigoare de la 1 octombrie 2018, transpune prevederile Directivei (UE) 2016/97 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuţia de asigurări, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 26 din 2 februarie 2016.

Consilier juridic

Bilba Daria