OpANAF nr. 1443/2019 privind procedurile de agreare şi selecţie a practicienilor în insolvenţă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul oficial nr. 457 din 06.06.2019

 

ü  Actul normativ se adresează practicienilor în insolvență ce doresc să fie agreați de ANAF când această instituție folosește legislația insolvenței. Amintim și faptul că pentru actualele persoane deja agreate de ANAF se introduc proceduri tranzitorii.

ü  Procedura de agreare a specialiștilor în insolvență începe prin publicarea unui anunț pe pagina de internet a ANAF. Același anunț va fi transmis și către UNPIR în aceiași zi. Prin acest anunț se comunică începerea procedurii de agreare a specialiștilor în insolvență.

ü  Persoanele interesate vor depune la ANAF documentația prevăzută de ordin în termen de 15 zile de la data anunțului. ANAF analizează documentația și emite decizie cu privire la soluționarea documentațiilor în termen de 20 de zile după ce se încheie termenul de documentație.

Notă: pentru specialiștii în insolvență deja agreați de ANAF nu este necesară depunerea unei documentații. ANAF va solicita informații de la UNPIR cu privire la situația acestora.

ü  Documentația depusă de persoanele interesate cuprinde:

a)      Scrisoare de intenție în modelul adoptat de ordin;

b)      Un act justificativ eliberat de UNPIR cu cel mult 30 de zile înainte de depunerea documentației din care să rezulte forma de exercitare a profesiei și dacă a existat sau nu o sancțiune disciplinară în ultimii 3 ani anteriori declanșării procedurii de selecție;

c)      Certificatul de atestare fiscală a ofertantului din care să rezulte că acesta nu are datorii la buget;

d)      Copie certificată a poliței de asigurare profesională;

ü  Documentație se depune în original sau conform cu originalul, opisată, îndosariată în plic închis.

OpANAF nr. 1437/2019 privind modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 49/2019 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului „Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice“.

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul oficial nr. 452 din 05.06.2019

 

Prin OUG nr. 26/2019 publicată în Monitorul oficial 309 din 19.04.2019 au fost nuanțate câteva aspecte privind plata contribuției la sănătate de către persoanele fizice ce realizează venituri extrasalariale sau de către persoanele fizice ce nu realizează venituri, dar optează pentru plata contribuției la sănătate, plată ce conferă calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate.

Potrivit acestui act normativ, pot opta pentru plata contribuției la sănătate și persoanele fizice ce au realizat venituri extrasalariale pentru care nu se datorează contribuția la sănătate prin efectul legii.

Pentru persoanele care nu realizează venituri sau realizează venituri extrasalariale într-un plafon mai mic de 12 salarii minime brute, se păstrează dreptul de a fi asigurat în sistemul public de sănătate și se diferențiază suma de plată a contribuției la sănătate în funcție de data depunerii declarației unice, astfel:

Pentru persoanele care depun declarația unică până la data de depunere prevăzută în Codul fiscal – 15 martie din anul următor, baza de calcul a contribuției la sănătate o reprezintă valoarea a 6 salarii minime brute.

Dacă declarația este depusă ulterior termenului până la care trebuia depusă declarația unică, atunci baza de calcul a contribuției la sănătate este numărul de luni rămase din anul respectiv la care se adaugă numărul de luni din anul următor până la data depunerii declarației, inclusiv luna depunerii declarației.

De asemenea, prin OUG nr. 26/2019 s-a modificat regimul fiscal al veniturilor realizate de zilieri. Acestea sunt supuse impozitului pe venit de 10% și contribuției la pensii în procent de 25%. Veniturile realizate de zilieri nu sunt supuse contribuției la sănătate, însă zilieri au dreptul să se asigure în sistemul public de sănătate, urmând procedurile mai sus amintite.

OpANAF nr. 1437/2019 modifică modelul declarației unice și procedura de depunere în sensul dat de OUG nr. 26/2019. În cadrul secțiunii C privind asigurările de sănătate se introduce rubricația pentru:

  • Persoane ce nu realizează venituri, dar optează pentru plata contribuției la sănătate;
  • Persoane ce realizează venituri extrasalariale și depășesc plafonul, veniturile sunt scutite de plata contribuției la sănătate.

OUG nr. 31 din 14 Mai 2019 privind acordarea unor facilități fiscale și pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare și pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul Oficial nr. 0403 din 23 mai 2019

 

OUG nr. 31/2019 stabilește o serie de modificări, astfel:

a)      Modifică termenul de plată pentru impozitele generate de venituri extrasalariale realizate în perioada 2014 – 2017 și acordă o bonificație;

b)      Se anulează contribuția la asigurările de sănătate pentru venituri extrasalariale realizate de persoane fizice din perioada 01 iulie 2015 – 31 decembrie 2017, când veniturile anuale cumulate au fost mai mici decât salariul minim brut garantat în plată corespunzător unui an de zile;

c)      Pentru mai multe sortimente de alimente, se va aplica cota de TVA de 5% începând cu data de 01 iunie 2019;

d)      Pentru restituirea taxei de primă înmatriculare, se fac transferuri de fonduri bugetare.

⃰   ⃰   ⃰

a)      Prelungirea termenului de plată pentru impozite și contribuții aferente veniturilor extrasalariale realizate de persoane fizice în perioada 2014 – 2017.

Pentru impozitele aferente veniturilor extrasalariale și, după caz pentru contribuția de asigurări de sănătate sau contribuția la asigurările sociale pensii, aferente perioadei 2014 – 2017, se prelungește termenul de plată cu 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe (19 septembrie 2019). Anterior, acest termen era data de 30 iunie 2019.

Această prelungire de termen este valabilă pentru deciziile de impunere emise și comunicate de organul fiscal între 15 martie 2019 și data de intrare în vigoare a prezentei ordonanțe (23 mai 2019).

Dacă sumele amintite anterior sunt achitate în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței, respectiv până în data de 21 iulie 2019, se acordă o bonificație de 10%.

Pentru eventualele decizii privind plata contribuției la sănătate pentru perioada 2014 – 2017, emise după data de intrare în vigoare a ordonanței, termenul de plată este de 120 de zile de la comunicarea deciziei. Dacă plata se realizează integral în termen de 60 de zile de la comunicarea deciziei de impunere, se acordă o bonificație de 10%.

b) Anularea contribuției la asigurările de sănătate pentru venituri extrasalariale realizate de persoane fizice din perioada 01 iulie 2015 – 31 decembrie 2017, când veniturile anuale cumulate au fost mai mici decât salariul minim brut garantat în plată corespunzător unui an de zile.

Persoanele ce au realizat astfel de venituri în perioada mai sus amintită și ce nu erau asigurate la sistemul public de sănătate prin calitatea de salariat, PFA sau pensionar, au fost puse în situația să achite contribuție la sănătate la o bază de calcul la nivelul salariului minim.

De exemplu, o persoană fizică a încasat dividende din acțiunea cuponiada în sumă de 10 lei în luna septembrie 2017, iar contribuția la sănătate era în sumă de 1.450 lei x 5,5% x 12 luni = 957 lei.

Desigur, acest lucru nu este unul firesc, toți cetățenii trebuie să participe la finanțarea sistemului de sănătate, proporțional cu veniturile realizate, iar contribuția nu poate să depășească venitul realizat.

Ordonanța stabilește două categorii de proceduri:

  • Dacă a fost deja emisă decizia de impunere, aceasta se anulează. Implicit, acele persoane care au plătit deja contribuția la sănătate au dreptul să solicite restituirea sumelor sau compensarea cu alte impozite. Ordonanța nu prevede o astfel de procedură și nici nu este necesară, având în vedere existența Codului de procedură ce reglementează deja restituirea unor sume plătite în plus la buget.
  • Dacă nu a fost emisă decizia de impunere, ordonanța stabilește faptul că aceasta nu se va mai emite.

Pentru situații similare existente anterior datei de 01 iulie 2015, se va ține cont de o altă lege ce aduce o amnistie fiscală, respectiv Legea nr. 209/2015, ce a adoptat o procedură similară.

c) Începând cu data de 01 iunie 2019, pentru livrarea de alimente de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, produse eco sau produse tradiționale, se va utiliza cota de TVA de 5% pentru livrări în interioriul țării.

Produsele trebuie să fie autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Pentru celelalte livrări de alimente, nu există modificări normative privind cota de TVA aplicabilă, acestea se facturează pe teritoriul României cu cota de TVA de 9%.

d) Potrivit OUG nr. 114/2018, se va restitui taxa de primă înmatriculare pentru autoturisme până pe data de 30 iunie 2019. Avem în vedere și faptul că România a comunicat Comisiei Europene faptul că restituie rapid aceste sume pentru a evita procedura de infrigement, astfel prin ordonanța prevede faptul că eventualele sume ce nu pot fi susținute din bugetul mediului, pentru restituirea taxei de primă înmatriculare, vor fi finanțate din bugetul de stat, respectiv din fondul de rezervă al Guvernului.

Autoritatea de Supraveghere Financiară Normă nr. 13 din 09 Mai 2019 privind cadrul unitar de desfășurare a auditului statutar la entitățile autorizate, reglementate și supravegheate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul Oficial nr. 0395 din 21 mai 2019

 

Norma ASF nr. 13/2019 se adresează entităților aflate în sfera de reglementare a Autorității de Supraveghere Financiară, ce au obligația efectuării auditului statutar și impune condițiile generale pe care trebuie să le îndeplinească auditorii financiari, respectiv firmele de audit în vederea realizării misiunilor de audit statutar.

Facem precizarea că această normă trebuie analizată împreună cu mai multe reglementări existente (Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, OUG nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv, Legea nr. 297/2004 privind piețele de capital etc.).

Entităţile care intră sub incidenţa prevederilor normei sunt:

a)societăţi de servicii de investiţii financiare;

b)societăţi de administrare a investiţiilor;

c)administratori de fonduri de investiţii alternative;

d)organisme de plasament colectiv;

e)operatori de piaţă;

f)depozitari centrali;

g)case de compensare şi contrapărţi centrale;

h)Fondul de compensare a investitorilor;

i)societăţi de asigurare şi/sau reasigurare;

j)fonduri de pensii administrate privat şi administratorii acestora;

k)fonduri de pensii facultative şi administratorii acestora.

Sunt exceptaţi de la aplicarea prevederilor normei:

a) intermediarii principali care desfăşoară activitate de distribuţie a produselor de asigurare şi reasigurare cărora le revine obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale potrivit criteriilor de mărime stabilite în conformitate cu reglementările contabile specifice;

b) agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi să desfăşoare activităţi pe piaţa sistemului de pensii private conform prevederilor legale aplicabile.

Ca regulă generală, pot efectua misiuni de audit statutar doar acele societăți de audit și auditori financiari independenți (persoane fizice) ce sunt avizați de către ASF. Desigur, de la această regulă generală există și excepții punctuale, în funcție de obiectul de activitate și mărimea activelor în custodie. Norma definește condițiile de recunoaștere a auditorilor și a firmelor de audit.

Legea nr. 89/2019 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind recuperarea debitelor reprezentând indemnizaţie pentru creşterea copilului.

ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Monitorul oficial nr. 340 din 03.05.2019

 

Actul normativ analizat modifică procedura de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani sau până la vârsta de 3 ani pentru copilul cu handicap.

Aceste modificări au în vedere următoarele situații, astfel:

–          Dacă o persoană adoptă un copil sau dacă o persoană este numită tutore al unui copil cu vârsta de până la 2 ani sau până la 3 ani și îndeplinește condițiile generale pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului, atunci are dreptul la indemnizație. Dacă ulterior acestui eveniment se naște unul sau mai mulți copii la care această persoană fizică are calitatea de părinte și sunt îndeplinite condițiile de acordare a unei noi indemnizații, în ipoteza în care după calculul venitului rezultă o indemnizație mai mică, atunci valoarea indemnizației se menține la nivelul existent anterior primită pentru celălalt copil.

–          În ipoteza în care o persoană fizică beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului și realizează venituri de natura celor care au fost luate în considerare la acordarea indemnizației (venituri din salarii, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală) realizarea acestor venituri conduce la suspendarea acordării indemnizației.

Prin excepție de la această regulă generală nu se suspendă acordarea indemnizației dacă persoana fizică desfășoară activități și realizează venituri de cele enumerate mai sus ce nu depășește 5 x indemnizația minimă, pe parcursul unui an calendaristic.

Menționăm că, indemnizația minimă este 2,5 x indicatorul social de referință, adică 2,5 * 500 = 1.250 lei.

Practic, suma maximă a veniturilor realizate din activități enumerate mai sus ce nu conduce la suspendarea indemnizației este de 6.250 lei într-un an calendaristic.

–          În situația în care veniturile depășesc plafonul amintit sumele primite sub formă de indemnizație se recuperează pentru lunile aferente celor în care s-au realizat veniturile.

Actul normativ analizat stabilește că nu este considerată culpă nedeclararea veniturilor la agenția de prestații teritoriale dacă persoana fizică își îndeplinește obligațiile declarative prevăzute de legislația fiscală.

De exemplu, o persoană fizică se află în concediu pentru creșterea copilului. Aceasta desfășoară activități independente într-o lună și veniturile realizate din activități independente sunt în sumă de 7.000 lei. Aceasta nu solicită suspendarea plății indemnizației pentru respectiva lună. Atâta timp cât și-a îndeplinit obligațiile privind depunerea declarației unice, fapta nu este culpabilă, însă are obligația restituirii indemnizației primite.

Angajatorii nu au dreptul să refuze acordarea concediului pentru creșterea copilului cu vârsta de până la 2 ani sau până la 3 ani. Cu toate acestea, legea stabilește că perioada de acordare să fie stabilită de comun acord între angajator și salariat.

Ca și regulă generală, salariații pot să beneficieze de un stimulent de inserție dacă revin în activitate cu cel puțin 60 de zile înainte ca minorul să atingă vârsta de 2 sau 3 ani. În aceste condiții, salariatul este obligat să anunțe angajatorul cu minim 30 de zile înainte ce începerea activității.