ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Naţiunile Unite au adoptat în luna iunie a anului 2011 Ghidul care conţine principiile pe care trebuie să le respecte mediul de afaceri cu privire la drepturile omului.

Aşa cum a reţinut literatura de specialitate, acest ghid este adresat în general profesiilor juridice şi în mod special avocaţilor, aceştia fiind cei mai apropiaţi de actorii din mediul de afaceri care, conform Naţiunilor Unite trebuie să respecte, în cadrul activităţii lor drepturile omului.

Avocaţii au avut un rol activ anterior elaborării ghidului, fiind consultaţi în ceea ce priveşte modul în care societăţile, generic vorbind, respectă drepturile omului, precum şi ulterior apariţiei ghidului, în transpunerea în practică a prevederilor acestuia.

Ghidul este structurat pe trei piloni: obligaţia statului de a proteja drepturile omului – principii structurale şi funcţionale; obligaţia operatorilor economici de a respecta drepturile omului; accesul la remedii.

Principiile funcţionale pe care statele trebuie să le aplice în activitatea lor de protejare a drepturilor omului în mediul de afaceri, astfel cum sunt enumerate de Naţiunile Unite, se bazează pe activitatea avocatului.

Avocatul devine astfel un personaj cheie în ceea ce priveşte protecţia drepturilor omului având următoarele însărcinări:

a) să ajute organele competente ale statului să evalueze, urmare a contactului cu mediul de afaceri, oportunitatea legilor adoptate în domeniul protecţiei drepturilor omlului și să identifice orice lacune legislative;

b) să se asigure că actele normative care reglementează mediul de afaceri sunt astfel create încât să permită protecţia drepturilor omului;

c) să ofere consultanţă juridică companiilor cu privire la modul efectiv în care să respecte drepturile omului;

d) să încurajeze companiile să îşi exprime punctul de vedere cu privire la impactul respectării drepturilor omului asupra propriei lor activităţi.

Practic, avocatul devine liantul dintre mediul de afaceri şi stat.

Avocatul este, pentru companii, un translator al legislaţiei privind protecţia drepturilor omului.

Avocatul este, de asemenea, specialistul care, analizând reacţia companiei şi dându-i o formă legală, o transmite către autorităţi pentru ca acestea să adapteze iniţiativa legislativă la nevoile concrete ale mediului de afaceri, asigurând totodată respectarea drepturilor omului.

Avocatul are rolul de a îndruma companiile să respecte drepturile omului prin crearea unor ghiduri de bună practică prin care să se identifice care sunt atingerile aduse, în mod frecvent, acestora şi măsurile corective necesare.

Statul, conform ghidului, are un triplu rol: autoritate de reglementare, deţinător, în calitate de acţionar al unor întreprinderi şi partener de afaceri al unor companii private.

În toate cele trei ipostaze, statul vine în contact cu mediul de afaceri şi poate impune respectarea drepturilor omului.

Pentru că relaţiile comerciale, relaţiile dintre partenerii de afaceri implică, de cele mai multe ori negocieri, tratative, acorduri, contracte, rolul avocatului devine din ce în ce mai influent, acesta având rolul de a răspândi la nivelul companiilor necesitatea respectării drepturilor omului.

Avocatul este specialistul care poate schimba mentalitatea mediului de afaceri cu privire la protecţia drepturilor omului.

Avocatul asigură armonizarea imperativului etatic de a asigura protecţia drepturilor omului şi respectarea acestora de către companii.

Astfel, odată cu apariţia Ghidului, Naţiunile Unite consolidează rolul avocatului în societatea civilă şi în mediul de afaceri. Avocatul devine partenerul de dialog al statului şi al companiilor asigurând transpunerea obligaţiilor etatice în domeniul protecţiei drepturilor omului în viaţa comercială.