ShareShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Desfacerea casatoriei prin divort este mijlocul juridic prin care se pune capat existentei casatoriei pe cale judecatoreasca sau administrativa. Divortul este o chestiune de o deosebita importanta avand o multitudine de consecinte atat pe plan personal, cat si din punct de vedere juridic. Un bun avocat, care actioneaza in interesul clientului sau, avertizeaza, inainte de a se lua decizia cu privire la initierea unui divort asupra tuturor acestor consecinte. Decizia asupra unui divort trebuie luata in cunostinta de cauza, motiv pentru care se recomanda apelarea la un avocat specializat care poate oferi detaliile din punct de vedere juridic cu privire la desfasurarea procesului de divort, in ce conditii se poate realiza si ce ar presupune un eventual partaj, ce influenta ar avea asupra membrilor familiei si cum ar decurge problemele legate de custodia copiilor.

Potrivit legislatiei in vigoare desfacerea casatoriei prin divort se poate realiza prin acordul partilor, la cererea unuia dintre soti, atunci cand datorita unor motive temeinice raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila, la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani sau la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Divortul prin acordul sotilor cunoaste cele mai largi posibilitati de realizare, putand fi obtinut pe cale judiciara, cale administrativa sau prin procedura notariala. Fiecare dintre aceste modalitati de realizare a divortului cunoaste reglementari exhaustive in Codul civil, pentru divortul infaptuit pe cale judecatoreasca acestea fiind completate si cu prevederile Codului de procedura civila.

Astfel, divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala poate fi constatat doar in conditiile prevazute de art. 375-378 Cod civil. Cererea de divort poate fi depusa la oficiul de stare civila unde s-a incheiat casatoria, sau la un notar public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor. Sotilor li se acorda, mai intai, un termen de gandire de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divort. La expirarea acestui termen, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat.  Daca sotii doresc sa continue procedura de divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort, fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa. In cazul in care exista chiar si un singur aspect accesoriu cererii de divort cu privire la care sotii nu sunt de acord, ofiterul de stare civila sau notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa solicite divortul pe cale judiciara.

Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de catre instanta judecatoreasca indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie. La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta tine cont de interesele minorilor care primeaza in raporturile de familie. Competenta in solutionarea cererii de divort o are judecatoria de la ultimul domiciliu comun al sotilor, daca cel putin unul dintre soti locuieste in continuare in circumscriptia acesteia.

Divortul din motive temeinice presupune ca raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate. Legea prevede trei conditii pentruca instanta sa pronunte divortul: existenta unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si casatoria este in imposibilitate de a fi continuata. Din literatura de specialitate si practica s-au conturat divortul din culpa comuna, divortul din culpa exclusiva a unuia dintre soti, divortul in caz de separare in fapt, divortul din motive de sanatate.

Divortul din culpa comuna a sotilor are loc in cazul in care instanta, din probatoriul administrat, constata vina ambilor soti in vatamarea raporturilor de familie.

Divortul din culpa exclusiva a unuia dintre soti presupune ca toate probele administrate in cauza de catre instanta sa rezulte culpa exclusiva a sotului parat. Daca din probele administrate rezulta culpa exclusiva a sotului reclamant la divort, in practica judiciara a fost apreciata aceasta situatie ca nefiind suficienta pentru desfacerea casatoriei, instanta pronuntand respingerea actiunii.

In caz de separare pe o durata de cel putin 2 ani, oricare dintre soti poate formula cerere de divort. Pentru ca divortul sa fie pronuntat de instanta in aceste conditii, separarea trebuie dovedita pe durata a celor doi ani, neintrerupti de perioade de reluare a convietuirii sotilor.

Divortul din motive de sanatate este pronuntat in situatia in care unul dintre soti are o grava problema de sanatate si, constientizandu-si situatia familiala, solicita instantei desfacerea casatoriei. Cererea o poate introduce doar sotul bolnav, iar problema de sanatate trebuie sa fie de natura a face imposibila continuarea casatoriei. Cand divortul este cerut pentru ca starea sanatatii unuia dintre soti afecteaza relatiile dintre ei, facand imposibila continuarea casatoriei, instanta va administra probe cu privire la existenta bolii si starea sanatatii sotului bolnav si va pronunta divortul, fara a face mentiune despre culpa pentru desfacerea casatoriei.

Desi nu este obligatorie, asistenta unui avocat in situatia in care se doreste desfacerea casatoriei este recomandata. Procedura divortului presupune o serie de demersuri in legatura cu care cunostintele de specialitate sunt un avantaj.  Prin asistenta asigurata de avocat se garanteaza un demers corect facut, fara complicatii, care se finalizeaza in cel mai scurt timp, fara suprataxare inutila.

Cu privire la serviciile noastre din aceasta sfera, va invitam sa consultati sectiunea Avocat divort a site-ului nostru.