Contractul prin care se vinde un teren contra unui pret si a efectuarii de catre cumparator a unei investitii pe acel teren este contract de vanzare cumparare sau un alt tip de contract?

Operaţiunea de calificare a contractului, în scopul determinării şi aplicării regimului său juridic, trebuie să se raporteze la elementele esenţiale ale contractului care au relevanţă în procesul de calificare precum: obiectul, natura acordului de voinţă, privită ca fundament al contractului la momentului încheierii acestuia, obiectul obligaţiilor asumate de părţi, calitatea acestora.

Potrivit contractului de vânzare‑cumpărare, cumpărătorul s‑a obligat să realizeze investiţia propusă în Planul de investiţii prezentat vânzătorului în cadrul ”Formularului de ofertare” şi care face parte integrantă din contract, în termen de cinci ani de la data încheierii contractului. În cazul nerealizării investiţiei promise în termenul asumat şi în condiţiile indicate în planul de investiţii acceptat de către vânzător, contractul urmează a fi desfiinţat. În urma desfiinţării contractului, cumpărătorul este ţinut să restituie vânzătorului imobilul vândut, însă vânzătorul nu va fi obligat la restituirea preţului încasat până la acea dată.

Pe calea unei interpretări a contractului, nu pot fi suplinite, dar nici nu pot fi ignorate elemente esenţiale ce ţin de calificarea şi natura respectivului act juridic. Una dintre condiţiile de valabilitate ale unei vânzări o reprezintă învoiala asupra lucrului şi asupra preţului. In plus, trebuie stabilit dacă voinţa prioritară a părţilor la momentul încheierii contractului a fost aceea de a vinde, respectiv de a cumpăra terenul sau doar de a se realiza o investiţie pe respectivul teren.

Obiectul contractului consta in imobilul vandut, pretul ce urmeaza a fi platiti si subsecvent, obligatia cumparatorului de a de a efectua investiţiile.

Obiectul acestor obligaţii au un rol principal şi determinant în stabilirea obiectului contractului şi în calificarea acestuia. În raport de obligaţiile principale ale părţilor şi de principiul priorităţii voinţei reale, rezultă că operaţiunea de vânzare a terenului constituie obiectul contractului, în absenţa căruia nu ar fi existat premisa pentru asumarea obligaţiei de efectuare a investiţiei şi, totodată, această obligaţie ar fi lipsită de cauza juridică.

In concluzie, între părţi s‑a încheiat un contract de vânzare‑cumpărare, iar nu un contract nenumit.

Calificarea corecta a contractului are efectet asupra stabilirii naturii dreptului pe care vânzătorul tinde să îl valorifice pe calea acţiunii în rezoluţiune si a termenelor dd prscriptie aplicabile.